Vorbind în fața jurnaliștilor pe 1 iulie, Whitaker a dat de înțeles că tensiunile generate de recentele operațiuni militare ale SUA împotriva Iranului s-au atenuat în cadrul alianței, deși a recunoscut existența unor dezacorduri cu privire la sprijinul acordat de aliați în timpul campaniei.
„Nu există nicio îndoială că președintele [SUA] [Donald Trump] și-a exprimat dezamăgirea”, a declarat Whitaker, referindu-se la reticența unor aliați de a acorda acces la baze militare și permisiuni de survol în timpul operațiunii, precum și la declarațiile politice critice care au urmat.
El a adăugat însă că alianța a depășit acea perioadă de tensiuni.
„Acele vremuri au trecut, din fericire”, a spus el, subliniind că statele membre ale NATO înțeleg acum mai bine importanța coeziunii atât politice, cât și militare.
Comentariile subliniază modul în care conflictul din Iran, alături de războiul din Ucraina, modelează agenda summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), unde se așteaptă ca liderii să se concentreze asupra cheltuielilor de apărare, a capacității industriale și a rolului alianței într-un Orient Mijlociu din ce în ce mai instabil.
Pentru prima dată în cadrul unui summit, liderii alianței urmează să poarte discuții extrem de concentrate asupra provocărilor în materie de securitate și a oportunităților politice din flancul sudic al NATO.
Va avea loc o sesiune specială la care vor participa liderii NATO alături de reprezentanți ai celor patru țări din Golf care fac parte din Inițiativa de Cooperare de la Istanbul, un mecanism-cheie de parteneriat al Alianței.
Oficialii turci au confirmat că situația din regiunea Golfului va fi „o prioritate pentru noi”.
Pe lângă discutarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, se preconizează că liderii alianței vor folosi aceste sesiuni „dedicate” pentru a efectua o analiză cuprinzătoare a zonelor de conflict regionale interconectate, printre care Siria, Libanul, Gaza și Cisiordania.
Turcia pune accentul pe diplomație și pe o agendă regională mai amplă
Levent Gumrukcu, viceministrul turc al Afacerilor Externe, a declarat, într-o intervenție separată la un forum politic organizat de Institutul din Washington pentru Politica Orientului Apropiat la începutul acestei săptămâni, că Ankara va profita de summit pentru a solicita un sprijin mai puternic pentru eforturile diplomatice în curs legate de conflictul dintre SUA și Iran, precum și pentru eforturile mai ample de stabilizare regională.
Turcia, care a încercat să se poziționeze ca mediator regional, a declarat că dorește ca NATO să se concentreze nu doar asupra riscurilor militare, ci și asupra oportunităților politice din Orientul Mijlociu.
Gumrukcu a subliniat că Ankara speră la o analiză mai amplă a situației din regiune, descriind-o drept „extrem de fragilă și instabilă”.
Turcia a susținut că poziția sa geografică — situată în vecinătatea unor zone de conflict, de la Ucraina până la Siria și Iran — îi conferă un rol strategic unic în sprijinirea NATO în gestionarea crizelor regionale.
Cheltuielile pentru apărare și repartizarea sarcinilor
Pe lângă problema securității din Orientul Mijlociu, Whitaker a reiterat așteptările Statelor Unite ca toți cei 32 de aliați ai NATO să se angajeze să aloce 5% din produsul intern brut pentru apărare, conform acordului încheiat la summitul de la Haga de anul trecut.
El a afirmat că unii aliați — printre care Polonia, țările nordice, statele baltice și Germania — se află în fruntea eforturilor de a atinge sau de a se apropia de acest prag, în timp ce alții rămân în urmă sau nu dispun de o strategie credibilă pentru a-l atinge.
Whitaker a declarat că, de la summitul de la Haga, aliații s-au angajat să aloce aproape 120 de miliarde de dolari pentru cheltuieli suplimentare în domeniul apărării, aproximativ jumătate din această sumă fiind destinată echipamentelor și sistemelor fabricate în SUA.
„Statele Unite nu pleacă nicăieri”, a spus el, refereindu-se la știrile privind revizuirea efectivelor militare americane din Europa, dar avem responsabilități la nivel global”.
El a subliniat că NATO trebuie să se concentreze asupra capacităților, nu doar asupra nivelului cheltuielilor, inclusiv asupra apărării aeriene, a sistemelor de lovituri de precizie și a tehnologiilor fără pilot.
Sprijinul acordat Ucrainei și mecanismul „PURL”
Whitaker a afirmat că sprijinul acordat de SUA Ucrainei rămâne puternic și continuu, ilustrând cu mecanismul PURL (Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei), în cadrul căruia aliații NATO achiziționează arme fabricate în SUA și le transferă Ucrainei.
El a afirmat că programul a facilitat deja achiziția de sisteme în valoare de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv capacități de apărare antirachetă Patriot. El a refuzat să ofere detalii despre anunțurile specifice așteptate în cadrul summitului, dar a spus că ar trebui să ne așteptăm la „noi angajamente”.
Răspunzând la întrebările care persistă cu privire la unitatea alianței în urma operațiunilor SUA împotriva Iranului, Whitaker a afirmat că această campanie a scos la iveală lacune în ceea ce privește capacitățile militare ale aliaților și coordonarea politică.
El a subliniat că unii aliați dispun de „capacități de nișă” (care sunt doar ale lor) esențiale, precum sistemele de luptă împotriva minelor, dar a afirmat că participarea la operațiunile majore rămâne „inegală”.
Whitaker a confirmat că Statele Unite efectuează o revizuire a poziției sale militare și a bazelor din Europa, pe care a descris-o ca fiind o evaluare de rutină, dar cuprinzătoare, axată pe amenințările globale și cerințele operaționale.
El a afirmat că efectivele militare americane din Europa au fost deja readuse la nivelurile dinainte de 2022 și că erau în curs de desfășurare noi analize, conduse de Pentagon, cu contribuția Comandamentului European al SUA și în urma consultărilor cu Congresul și aliații.
El a subliniat că deciziile vor fi determinate de necesitățile militare și de evaluările amenințărilor, mai degrabă decât de considerente politice.
Perspectivele privind summitul de la Ankara
Whitaker a declarat că se așteaptă ca summitul de la Ankara să marcheze continuarea progreselor în ceea ce privește orientarea NATO către creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea capacității industriale și o mai bună repartizare a sarcinilor.
El a afirmat că alianța trebuie să se concentreze pe dezvoltarea unor capacități suplimentare, inclusiv tancuri, aeronave precum F-35, sisteme de apărare aeriană, tehnologii de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (UAS) și sisteme fără pilot.
De asemenea, el a reiterat sprijinul SUA pentru eforturile aliaților de a extinde producția din domeniul apărării, avertizând în același timp împotriva „politicilor protecționiste” care ar putea exclude aliații din afara UE.
Gumrukcu a pus în context această perspectivă din punctul de vedere european, afirmând că Europa nu mai poate să se bazeze în mod excesiv pe Washington pentru propria sa apărare.
„Trebuie să facem NATO mai europeană”, a spus el, subliniind că rolul Turciei ca țară gazdă a reuniunii are menirea de a demonstra rolul tot mai important al Ankarei ca punte strategică între fronturile de est și de sud ale NATO.
Privind în perspectivă către summit, Whitaker a declarat că, în opinia sa, NATO intră într-o nouă etapă caracterizată mai degrabă de angajamente concrete decât de simple declarații.
„Summitul din acest an reprezintă următorul pas important”, a spus el, adăugând că alianța va evalua progresele înregistrate în ceea ce privește cheltuielile și capacitățile în domeniul apărării, în urma angajamentelor asumate anul trecut la Haga.
El a afirmat că se așteaptă ca dezbaterea privind împărțirea sarcinilor să continue, dar și-a exprimat încrederea că summitul va reflecta o coordonare mai strânsă între aliați.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te