Prima a fost chestiunea Brexit, care periodic se împotmolește. Liderii celor 27 de state (fără Marea Britanie) au adoptat liniile directoare ale negocierilor privind viitoarea relaţie dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie după ieşirea acesteia din blocul comunitar.
Liderii UE şi-au dat acordul cu privire la o perioadă de tranziţie de 21 de luni după momentul efectiv al Brexit-ului, martie 2019.
A fost apoi chestiunea repartizării refugiaților și cea a cotelor niciodată respectate. Și aici s-a decis o amânare. Premierul ungar Viktor Orban a anunțat triumfător că ţara sa „a câştigat timp” în dezbaterea privind repartizarea solicitanţilor de azil între statele membre ale Uniunii Europene pe baza unor cote obligatorii.
„Am afirmat clar că nu vom accepta niciun fel de propunere de cote obligatorii. Atât timp cât sunt prim-ministru, şansa pentru încheierea unui astfel de acord este zero”, a spus Orban într-un mesaj video postat vineri pe Facebook.
Decizia va fi luată colectiv la nivelul UE abia în luna iunie.
Consiliul European a decis să-şi „consolideze rezistenţa la riscurile chimice, biologice, radiologice şi nucleare, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă între Uniunea Europeană şi statele sale membre, precum şi cu NATO...
În timpul crizei migraţiei din 2015-2016, când peste un milion de persoane au folosit ruta balcanică pentru a ajunge în ţările dezvoltate din vestul Europei, Viktor Orban s-a remarcat printre liderii europeni drept cel mai mare susţinător al măsurilor împotriva imigranţilor şi refugiaţilor. Guvernul de la Budapesta a ridicat un gard metalic la frontiera sudică a Ungariei pentru a împiedica intrarea în ţară a imigranţilor şi a înăsprit legislaţia privind migraţia.
În decembrie, Comisia Europeană a decis trimiterea Ungariei, Poloniei şi Cehiei în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu şi-au îndeplinit obligaţiile în ceea ce priveşte primirea de refugiaţi. În momentele cele mai grave ale crizei migranţilor, Uniunea Europeană a convenit un program temporar privind relocarea de urgenţă a unor refugiaţi din Italia şi Grecia, cu cote de primire pentru fiecare stat membru. Comisia Europeană le reproşează celor trei state (Ungaria, Polonia și Cehia) că nu şi-au îndeplinit angajamentele. Executivul european, garant al tratatelor UE, lansase deja două avertismente în această procedură de infringement împotriva celor trei ţări.
În sfârșit, a mai fost vorba și de Rusia, care a fost condamnată unanim, deși nu s-a decis adoptarea unor noi sancțiuni în urma recentului atac cu gaz de război împotriva unui fost agent dublu rus în Marea Britanie.
„Consiliul European condamnă în termenii cei mai puternici atacul recent de la Salisbury, îşi exprimă compătimirea cea mai profundă faţă de persoanele ale căror vieţi au fost ameninţate şi oferă sprijin pentru investigaţia în curs. Consiliul este de acord cu evaluarea guvernului Marii Britanii că este foarte probabil ca Federaţia Rusă să fie responsabilă şi că nu există nicio altă explicaţie plauzibilă. Manifestăm o solidaritate necondiţionată cu Marea Britanie în faţa acestei provocări grave la adresa securităţii noastre comune. Utilizarea armelor chimice, inclusiv utilizarea oricăror substanţe toxice ca arme, este complet inacceptabilă, trebuie condamnată în mod sistematic şi riguros şi constituie o ameninţare la adresa securităţii noastre. Statele membre îşi vor coordona poziţia cu privire la măsurile care trebuie luate în lumina răspunsurilor furnizate de autorităţile ruse. Uniunea Europeană va rămâne concentrată pe acest subiect şi pe implicaţiile lui”, a fost poziţia comună a liderilor din statele membre UE.
În urma reuniunii din 22 martie, Consiliul European a decis să-şi „consolideze rezistenţa la riscurile chimice, biologice, radiologice şi nucleare, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă între Uniunea Europeană şi statele sale membre, precum şi cu NATO".
Șefa guvernului britanic Theresa May a cerut solidaritatea ţărilor Uniunii Europene împotriva serviciilor secrete ruse, pe care le acuză că ar putea chiar pregăti noi atacuri neurotoxice de genul celui comis în oraşul englez Salisbury.
Ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat că Londra are dovezi potrivit cărora Rusia a dezvoltat în ultimii zece ani agentul neurotoxic „Noviciok”, folosit pentru otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a precizat că Marea Britanie va trebui să prezinte dovezi privind implicarea Rusiei în otrăvirea fostului spion rus sau să îşi ceară scuze.
S-a mai decis că UE îşi va rechema ambasadorul în Rusia pentru „consultări” în urma atacului chimic asupra fostului spion rus Serghei Skripal în Marea Britanie. Mai multe state membre ale UE intenţionează de altfel să expulzeze diplomaţi ruşi ori să îşi recheme ambasadorii, ca măsuri de retorsiune.
Întrebat dacă și Romania se pregătește sa expulzeze diplomați ruși, președintele român Klaus Iohannis a spus ca aceasta e prerogativa și atribuția fiecărui stat și că el va face publică o eventuală decizie, dar că asta nu este ceva care se decide la Consiliul European.
