Summit-ul de la Bulboaca | Între forum de discuții și rezultate concrete

Zeci de lideri europeni au transmis un semnal de unitate în fața agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, la summit-ul Comunității Politice Europene care a avut loc la Castel Mimi, în apropierea Chișinăului, pe 1 iunie, cel mai mare eveniment politic internațional găzduit vreodată de Republica Moldova.

Președinta moldoveană Maia Sandu a spus că summit-ul ținut la numai 20 de kilometri de granița ucraineană este „o expresie clară a solidarității noastre față de Ucraina și poporul ei”, care „luptă pentru libertate, valorile europene și viitorul continentului nostru”, apărând și liniștea Republicii Moldova.

Din Comunitatea Politică Europeană fac parte 47 de țări europene din interiorul și din afara UE, excluzând Rusia și Republica Belarus, iar reuniunea de la Bulboaca a fost cel de-al doilea asemenea summit.

Pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski evenimentul a fost o ocazie de a insista ca Ucraina să facă parte NATO și de a cere ca decizia să se ia la summit-ul alianței politico-militare occidentale care se va ține la Vilnius pe 11-12 iulie.

Pentru Maia Sandu, prezența masivă a liderilor europeni la Bulboaca înseamnă că Republica Moldova se află pe o cale „ireversibilă” de aderare la Uniunea Europeană.

„La acest summit, prezența dumneavoastră ne face mai încrezători ca niciodată, în viitorul nostru ca țară pașnică, democratică și liberă,, o țară care se află pe un parcurs ireversibil de a se alătura Uniunii Europene”, le-a spus Sandu celor aproape 50 din țările europene și instituțiile UE găzduiți de ea la eveniment.

Mici rezultate concrete pentru R. Moldova, promisiuni vitale pentru Ucraina

La conferința de presă de încheiere, președinta Sandu a spus că summit-ul a adus Republicii Moldova nu doar prestigiu și sentimente de mândrie, ci și câteva rezultate concrete.

Acestea includ un acord pentru eliminarea treptată a tarifelor de roaming între R. Moldova și UE începând din 1 ianuarie 2024, care a fost anunțat în ajun de președinta Sandu și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, dar și anunțul Norvegiei în ziua summit-ului că va oferi, în acest an, Chișinăului 50 milioane de euro pentru a face față crizelor provocate de războiul din Ucraina.

Președinta Sandu a mai numit printre rezultate decizia luată de țările UE în pregătirile pentru summit de a sancționa, la propunerea României, cinci persoane în frunte cu Ilan Șor pentru a ajuta Republica Moldova să se ferească de „amenințări hibride” și „să-i oprească pe oligarhii și criminalii care încearcă să o destabilizeze”.

Vorbind și el după summit, președintele Zelenski și-a exprimat optimismul că aliații europeni ai Ucrainei vor răspunde cererii sale de a oferi țării sale avioane de luptă moderne. „Am auzit astăzi un sprijin puternic din partea multor țări” și promisiunea unui „număr semnificativ” de avioane de luptă, a spus liderul ucrainean.

Dar, în vreme ce președinta Sandu a descris summit-ul drept o „expresie clară a unității, puterii și hotărârii noastre de a acționa împreună ca o singură familie”, președintele Zelenski a avertizat că o dezbatere prea îndelungată despre cât de repede trebuie să răspundă liderii occidentali cererilor Ucrainei de aderare la UE și NATO ar încuraja Rusia.

„Trebuie să ținem cont că orice semn de îndoială de care dăm dovadă aici, în Europa, este un tranșeu pe care Rusia va căuta cu siguranță să-l ocupe”, a mai spus Zelenski, cerând Europei să extindă imediat garanții de securitate și să decidă clar în favoarea admiterii Ucrainei în NATO.

Atât Kievul, cât și Chișinăul speră să înceapă discuțiile de aderare la UE în acest an, în ciuda invaziei rusești în Ucraina și a tentativelor Moscovei de a submina suveranitatea R. Moldova.

Zelenski nu a reușit însă să obțină sprijin clar, cancelarul german Olaf Scholz declarând că garanțiile de securitate pe care Occidentul i le poate oferi Ucrainei trebuie să fie diferite de statutul de țară membră a NATO.

Alte rezultate: pași pentru dezamorsarea crizei din nordul Kosovo și o întâlnire armeano-azeră

Summit-ul Comunității Politice Europene a fost o ocazie de dialog între liderii sârb și kosovar, care s-au întâlnit față în față pentru prima dată de la izbucnirea unor proteste violente în nordul Kosovo, pe 29 mai.

Violențele în care au fost răniți și doi militari moldoveni din trupele de pacificare KFOR sub comandament NATO au izbucnit când poliția kosovară a încercat să instaleze nou învestiții primari etnici albanezi în trei localități din nordul Kosovo populate de etnici sârbi, dar tentativa a fost întâmpinate de proteste pentru care Pristina dă vina pe Belgrad.

La Bulboaca, președinta kosovară Vjosa Osmani s-a întâlnit cu președintele sârb Aleksandar Vucic, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Olaf Scholz și al șefului politicii externe șu de securitate a UE, Josep Borrell.

Osmani a declarat după întrevedere că țara sa este gata să organizeze noi alegeri locale, atât timp cât acestea vor fi rezultatul unor decizii în justiție

Convorbirile au fost parte a unui efort internațional menit să aplaneze tensiunile în care au fost răniți 300 de militari pacificatori din KFOR și 52 de protestatari sârbi.

Summit-ul de la Bulboaca a oferit și o platformă de discuții de pace între liderii azer și armean, Nikol Pashinian și Ilham Aliyev, care s-au întâlnit în compania președintelui Consiliului European, Charles Michel, singura înțelegere fiind însă că se vor întâlni din nou pe 21 iulie, la Bruxelles.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că problema transnistreană va fi soluționată odată cu victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.

„Sunt sigur ca după ce vom câștiga și sigur o vom face, veți avea o țara unită, fără rachete și fără Rusia”, a spus Zelenski la conferința de presă de după summit-ul european din R. Moldova.

Liderul de la Kiev crede că formatul de negocieri 5+2 nu mai este actual și spune că Ucraina va interveni în stânga Nistrului doar dacă guvernarea de la Chișinău va cere acest lucru, dar că asemenea cereri nu au parvenit.

„R. Moldova se află pe un parcurs ireversibil de a se alătura Uniunii Europene”, a declarat președinta Maia Sandu, la conferința de presă de la finalul summit-ului Comunității Politice Europene de la Bulboaca.

Șefa statului a spus că R. Moldova a obținut mai multe rezultate concrete în urma acestei reuniuni: tarifele la roaming pentru moldoveni în țările europene vor fi micșorate; UE a sancționat „oligarhii și criminalii care vor să destabilizeze R. Moldova”; o misiune civilă a UE a fost inaugurată la Chișinău; Norvegia a oferit finanțare care „va ajuta R. Moldova să devină mai rezilientă în ceea ce ține securitatea energetică”.

„Summit-ul de astăzi ne arată cât de valoroasă este comunitatea politică europeană, ne-a arătat că suntem o familie. Fiți sigură că întotdeauna vă puteți baza pe R. Moldova ca membru activ al familiei europene”, a punctat Sandu.

Președinta a mai spus că reuniunea de azi a demonstrat că „suntem uniți împotriva celei mai mare agresiuni militare de la cel de-al doilea război mondial încoace. Dacă nu ar fi fost rezistența și curajul Ucrainei, Moldova ar fi fost amenințată. Am fost astăzi cu toții de acord pentru a consolida infrastructura critică și rețelele de electricitate. Măsurile ne vor aduce la familia europeană”.

La conferința de presă de totalizare, președinta moldoveană a fost flancată de premierul Cehiei, țară care a găzduit prima ediție a summit-ului Comunității Politice Europene, și cel al Spaniei, unde va avea loc următoarea ediție.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusiei și cum face față atacului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat prim-ministrul Cehiei, Peter Fiala.

„R. Moldova este membră a familiei europene și salutăm eforturile pe care le face pentru a fi membră a UE. Vă asigurăm de întregul nostru sprijin”, a spus prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez.

R. Moldova nu renunță la regiunea transnistreană în drumul său spre Uniunea Europeană și lucrează atât pentru a îndeplini reformele cerute de Comisia Europeană, cât și pentru a găsi o soluție pentru conflictul transnistrean, a dat asigurări președinta Maia Sandu.

„Cu cât mai mult vom avansa pe calea integrării europene, cu cât mai multă siguranță va fi pe malul drept al Nistrului, cu atât mai mare va fi sprijinul cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului pentru reîntregirea țării”, a spus Maia Sandu, la conferința de presă de la finalul summit-ului de la Bulboaca.

Amănunte AICI.