Comerciantul de 38 de ani, care este musulman și provine din orașul Bohtar, din sudul Tadjikistanului, spune că face asta de când a petrecut trei zile în arest preventiv, după ce polițiștii l-au reținut din cauza bărbii.
„Mi-au ordonat să le trimit în fiecare săptămână o fotografie din care să reiasă că m-am ras”, a spus Hușnud, care și-a dezvăluit doar prenumele din motive de securitate.
El spune că autoritățile l-au acuzat de încălcarea ordinii publice, o contravenție, și l-au amendat cu 180 de somoni (18 dolari).
RFE/RL a solicitat autorităților polițienești să se pronunțe cu privire la acest caz, însă nu au răspuns.
Experiența lui Hușnud reflectă o tendință mai largă, întrucât mulți tadjici afirmă că deciziile privind îmbrăcămintea, aspectul fizic și credința sunt tot mai dependente de așteptările autorităților.
Tadjikistanul, o țară din Asia Centrală cu o populație de peste 10 milioane de locuitori, este în majoritate musulmană, iar islamul rămâne profund înrădăcinat în societate.
Însă, în ultimii ani, autoritățile au introdus măsuri care restricționează îmbrăcămintea și alte aspecte ale înfățișării pe care le consideră incompatibile cu cultura națională tadjică.
Sat cu sat
Campania desfășurată de Dușanbe împotriva hijabului islamic, sau a vălului purtat pe cap, a atins punctul culminant în 2024, când țara a modificat legea privind „tradițiile și sărbătorile” pentru a interzice oficial „îmbrăcămintea străină de cultura tadjică”, un termen interpretat ca referindu-se la ținuta islamică.
Restricțiile privind purtarea hijabului erau deja în vigoare în școli, universități și instituții publice.
În Tadjikistan, hijabul femeilor și barba bărbaților sunt adesea considerate de către autorități ca un semn exterior al unui potențial extremism religios.
Autoritățile au afirmat în repetate rânduri că nu au nimic cu vălul islamic și că nu restricționează libertățile religioase ale cetățenilor. Totuși, pe unii credincioși aceste schimbări i-au făcut să fie mai precauți în ceea ce privește modul în care se prezintă în public.
„Când am mers la medic luna trecută, am fost oprită la ușă de un membru al personalului, care mi-a spus să-mi aranjez eșarfa de pe cap astfel încât maxilarul și gâtul să-mi fie vizibile”, a declarat Mohira, o femeie de 35 de ani din provincia Hatlon, din sudul Tadjikistanului, pentru RFE/RL pe 20 iulie.
Mohira, care a cerut să i se menționeze doar prenumele din motive de securitate, a spus că acum își alege cu grijă hainele de fiecare dată când se duce la instituții publice, la unități medicale sau la școala copiilor ei.
„Încă mai port eșarfa pe cap, dar aleg culori vii, modele florale sau eșarfe cu paiete”, a spus ea.
Mohira a spus că evită „albul sau negrul simplu”, deoarece aceste culori sunt mai susceptibile să fie percepute ca asemănătoare cu veșmintele religioase asociate cu alte țări musulmane.
În luna mai, Comisia pentru problemele femeilor din districtul Rudaki, situat la periferia sudică a orașului Dușanbe, a publicat fotografii din cadrul campaniei sale intitulate „Sat cu sat”, despre care agenția a afirmat că are ca scop promovarea vestimentației tradiționale tadjice și descurajarea purtării ținutelor străine.
Imaginile arătau funcționari care discutau pe stradă cu femei care purtau eșarfe pe cap și haine lungi și largi. Postarea a fost ștearsă între timp, după ce a stârnit un val de reacții negative pe rețelele sociale.
Un raport publicat în luna mai de Comisia SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională (USCIRF) a arătat că guvernul și-a continuat eforturile de a „controla toate aspectele vieții religioase din Tadjikistan”, menționând restricțiile impuse asociațiilor religioase, vestimentației, educației și practicării publice a cultului.
Raportul menționează că autoritățile au continuat să aplice interdicția din 2024 prin campanii menite să descurajeze purtarea articolelor vestimentare considerate „străine de cultura națională”.
Se menționează că, în luna februarie, oficialii au vizitat școlile pentru a discuta despre ceea ce au descris drept „imitarea culturii străine”.
Guvernul tadjic și-a apărat politicile, prezentându-le ca eforturi de a păstra tradițiile naționale și de a preveni extremismul, și a negat în repetate rânduri că ar restricționa libertățile religioase ale cetățenilor.
Fiecare caz, înregistrat
Spre deosebire de interdicția privind hijabul, în Tadjikistan nu există nicio lege care să interzică în mod explicit purtarea bărbii. Totuși, unii tadjici au declarat pentru RFE/RL că există bărbați reținuți din cauza oricărei forme de păr facial pe care autoritățile ar putea-o considera un semn de extremism religios.
Doi bărbați care au fost opriți de poliție din cauza bărbii au declarat pentru RFE/RL că polițiștii i-au eliberat fără să le aducă acuzații, după ce le-au ras bărbile cu forța. Ei au afirmat că au auzit de alte incidente similare.
În unele cazuri, au afirmat aceștia, autoritățile i-au acuzat pe bărbați de încălcări administrative, precum tulburarea ordinii publice sau fumatul în zone interzise.
Amin, un locuitor din Hatlon în vârstă de 37 de ani, a declarat că, recent, poliția i-a „ras barbă fără apă” înainte de a fi eliberat cu un avertisment verbal, în fața fiului său de 6 ani.
„Nici măcar nu sunt credincios. Mi-am lăsat o barbă stufoasă după ce am început să-mi cadă părul”, a spus Amin. „A fost pur și simplu o alegere de stil.”
Un funcționar de la un birou de pașapoarte din Hatlon, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru RFE/RL că solicitanților cu barbă li se cere în mod obișnuit să se bărbierească înainte de a-și primi documentele.
„Fiecare caz este înregistrat, iar numele persoanelor implicate sunt comunicate autorităților superioare”, a declarat oficialul.
Funcționarul a adăugat că aceste informații sunt incluse în rapoartele lunare care monitorizează părul facial al bărbaților și îmbrăcămintea religioasă a femeilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.