Gheorghe Cojocaru: „Logica pașilor externi ai președintei Maia Sandu începe să se reliefeze: mai întâi, deblocarea relațiilor cu România și Ucraina vecină, după care a urmat o vizită la Bruxelles (18-19 ianuarie) pentru a relansa relațiile cu Uniunea Europeană. Prin întâlnirile la cel mai înalt nivel de la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, cu Joseph Borell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene, și cu comisarii europeni pentru Buget și Administrație și Justiție, Johannes Hahn și, respectiv, Didier Reynders, și cu diverși membri ai Parlamentului European, nu în ultimul rând, cu Regele Philippe al Belgiei, Maia Sandu a pus punct izolării internaționale a Republicii Moldova, lăsate ca grea moștenire de Igor Dodon, și a restabilit dialogul politic necesar cu partenerii europeni de dezvoltare.”
Europa Liberă: Fostul premier Chicu v-ar contrazice și ar spune că nu a fost niciun fel de izolare. Maia Sandu a declarat, revenită de la Bruxelles, că în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană începe o nouă etapă. Dvs. cum ați defini această etapă și dacă sunteți de acord că, așa cum a spus multă lume, și înțeleg de ce ați citit foarte pedant toată lista, și nu oricui i se oferă o așa agendă la câteva zile de la inaugurare?
Gheorghe Cojocaru: „Da, de acord că se pun bazele unei noi etape în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și în acest context să amintim că din 2014, conform Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, Republica Moldova beneficiază de o largă deschidere și de un amplu sprijin din partea Bruxelles-ului, însă o bună parte din angajamentele asumate de autoritățile de la Chișinău, cum ar fi reforma justiției, combaterea corupției, consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept trenează de mai mulți ani încoace.
Mai mult decât atât, în ultimii ani de mandat al președintelui Dodon s-au înregistrat grave involuții în toate aceste domenii, astfel încât acum se impune restabilirea rapidă a unui ritm susținut de cooperare cu Uniunea Europeană. Maia Sandu a vorbit mai puțin de integrarea europeană la întâlnirile de la Bruxelles, după cum s-a văzut, subliniind necesitatea unui „plan de lucru” și a unor proiecte concrete de cooperare cu Uniunea Europeană, pentru a construi „un stat cu instituții puternice”, care să funcționeze în beneficiul societății în această nouă etapă.”
Europa Liberă: Veți fi de acord că Igor Dodon, retras în tranșeea lui electorală, continuă să facă eforturi, grație mediei pe care o deține, eforturi de a compromite orientarea europeană. Se fac diferite tertipuri mediatice, exemple sunt cu duiumul, dar majoritatea populației, o majoritate sigură deja optează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Europeană, întrucât de acolo vine lucoarea, ca să parafrazăm o cunoscută zicală geopolitică. În condițiile pandemiei și ale crizei economice de proporții, ce poate realiza la modul practic Maia Sandu în ipostaza de președintă în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, din punct de vedere conceptual și principial, accentul se va pune pe îndeplinirea temei de acasă în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Înainte de a merge la Bruxelles, Maia Sandu, să amintim, a vorbit la o întâlnire tradițională cu corpul diplomatic al Republicii Moldova despre necesitatea relansării relațiilor cu Uniunea Europeană. Mesajul transmis cu acest prilej s-a centrat pe necesitatea de „apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin reforme democratice și economice”, care s-o transforme „într-un stat european”. Obiectivul președinției este, după cum s-a declarat, edificarea unui „stat cu instituții europene, cu școli europene, cu spitale europene, cu drumuri europene, cu un viitor european, care activează exclusiv în interesul tuturor cetățenilor”. Totodată, aducerea Republicii Moldova în Uniunea Europeană rămâne un obiectiv important, care va trebui urmat fără a afecta raporturile cu alți factori ai politicii internaționale, între care Federația Rusă, în primul rând.”
Europa Liberă: Dar, întotdeauna există un „dar”, toate planurile pe termen scurt și pe termen lung ale președintei Maia Sandu urmează a fi puse în aplicare de interfața executivului, cu sprijinul politic al parlamentului. Ambele componente nu dau foarte multă siguranță instituției prezidențiale. Bine, mai nou, premierul în exercițiu Aureliu Ciocoi a îndemnat miniștrii să facă cât mai puțină politică, și totuși, cum poate Maia Sandu să își onoreze aceste angajamente față de Bruxelles, dar, în primul rând, față de populația Republicii Moldova în condițiile în care are o majoritate parlamentară ostilă în frunte cu ex-președintele Dodon, iar guvernul nu este total funcțional și la fel are o descendență pretins tehnocrată, dar socialistă în esență?
Gheorghe Cojocaru: „Da, despre problemele cu care se confruntă acasă, Maia Sandu a vorbit deschis și la Bruxelles. Toată lumea înțelege necesitatea depășirii impasului politic creat după cererea de demisie a fostului prim-ministru Ion Chicu, însă soluțiile posibile depind mai mult de instituția parlamentară decât de cea prezidențială. Un lucru este cert: indiferent de soluțiile alese, ele trebuie să respecte strict cadrul juridic și normele statului de drept, ca o confirmare a vocației europene a Republicii Moldova.”
