Președinta Moldovei precizează însă că, pentru deblocarea ajutoarelor, este nevoie de o guvernare stabilă la Chișinău. Maia Sandu a insistat în continuare pe necesitatea organizării alegerilor anticipate, spunând că acestea urmează să aibă loc cât mai rapid.
Înainte de a merge la Bruxelles Maia Sandu a fost, săptămâna trecută, în vizită la Kiev – ambele destinații fiind ocolite în ultimii ani de predecesorul său Igor Dodon. La scurt timp după preluarea mandatului, Maia Sandu a promis să scoată R. Moldova din ceea ce ea a numit „izolare internațională” și să obțină deschiderea partenerilor occidentali pentru sprijinirea țării, puternic afectată de pandemie.
Instituțiile Uniunii Europene vor să vadă progrese reale în investigarea furtului miliardului
Doar că susținerea, inclusiv financiară, depinde și de existența unei guvernări stabile la Chișinău, a precizat Maia Sandu: „Decidenții Uniunii Europene cunosc foarte bine ce se întâmplă în țara noastră. Ei știu foarte bine cine a împins țara în prăpastie și din cauza cui țara pierde bani și resurse. (...) Instituțiile Uniunii Europene vor să vadă progrese reale în investigarea furtului miliardului și altor scheme de corupție și nu doar justificări patetice din partea procuraturii și altor organe de drept din R. Moldova.”
De la preluarea mandatului, președinta Maia Sandu a amânat desemnarea unui candidat la funcția de premier, motivând că decizia ar fi lipsită de temei fără o majoritate declarată în Parlament care să susțină noul executiv. Partidului Acțiune și Solidaritate, condus până nu demult de Maia Sandu, a cerut opinia Curții Constituționale cu privire la posibilitatea autodizolvării Parlamentului, care însă a declarat inadmisibilă cererea. Între timp, deputații socialiști s-au adresat Înaltei Curți cerând să se pronunțe în privința termenului în care președintele ar trebui să propună un candidat la funcția de prim-ministru.
Ar putea ping-pongul politic de la Chișinău să îngrădească accesul țării la fondurile europene? Nu – când e vorba de granturi pentru dezvoltarea micului business sau pentru investiții în domeniul de sănătate, a precizat astăzi președinta Maia Sandu: „Am solicitat ajutor pentru vaccinarea în cel mai scurt timp pentru cetățenii noștri. De asemenea, am solicitat ajutoare de echipamente medicale. Am obținut confirmarea că 21,4 milioane de euro din programul de sprijin al reformei poliției vor fi alocate cât de curând posibil. Chiar și în lipsa unui guvern funcțional am inițiat discuția despre asistența pe termen mediu. Am accentuat că ne dorim asistență pentru dezvoltarea economică, inclusiv pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin proiecte de infrastructură, inclusiv în domeniul energetic, pentru asigurarea securității energetice a țării”.
În mediul experților există și atitudini rezervate față de rezultatele vizitei oficiale la Bruxelles. Și asta pentru că Uniunea Europeană se află acum într-o situație delicată: pe de o parte, promite să o sprijine pe președinta Maia Sandu, pe de altă parte, orice sprijin financiar va fi gestionat de actualul guvern și parlament.
Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, spune că este puțin probabil ca Uniunea Europeană să blocheze sursele de finanțare pentru proiectele locale, ale căror menire e să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor. În cazul unei instabilități politice însă, ajutorul macrofinanciar promis guvernului ar putea să fie pus sub semnul întrebării, spune Victor Chirilă:
„Dacă vorbim despre asistența macrofinanciară acordată guvernului, care s-a angajat să implementeze anumite reforme și pe care, din păcate, în ultimii ani nu le-a implementat, atunci, sigur, a doua tranșă de 50 de milioane de euro din cadrul asistenței macrofinanciare de 100 de milioane nu va veni. Nu va fi și deschiderea politică pe care dna Maia Sandu, iată, a reușit s-o obțină din partea Uniunii Europene. Populiștii nu au nicio șansă să recâștige încrederea Uniunii Europene și să scoată Republica Moldova din impasul în care se află în prezent”.
Datele pe care le prezintă Biroul Național de Statistică arată că anul trecut peste două treimi din exporturile R. Moldova s-au îndreptat către țările Uniunii Europene. În topul statelor spre care ajung mărfurile moldovenești se plasează România, Germania, Italia și Polonia.
