La o conferință de presă ținută în capitala cipriotă, Nicosia, Guterres a declarat că a obținut acordul președintelui cipriot Nikos Christodoulides și al lui Tufan Erhürman, liderul politic al ciprioților turci, pentru reluarea așa-numitelor discuții „5+1”.
El a precizat că vor fi necesare pregătiri ample înainte ca vreo întâlnire să poată avea loc și nu a oferit un calendar. Ultima rundă importantă de negocieri a eșuat în 2017, amintește dpa.
„Nu doresc să mai avem întâlniri 5+1 fără rezultate”, a spus Guterres, adăugând că obiectivul trebuie să fie acela de a pregăti terenul pentru o soluționare definitivă a problemei cipriote.
Guterres a afirmat că soluționarea acestui conflict vechi de zeci de ani este crucială nu doar pentru populația Ciprului, ci și pentru stabilitatea regională, subliniind tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu.
Fără o soluționare, Cipru ar deveni mai vulnerabil la riscurile generate de regiunea înconjurătoare, a spus Guterres, în timp ce o soluționare a conflictului ar putea contribui la rândul său la stabilitatea regională.
Federalizare sau două state cooperante?
Secretarul general ONU nu a precizat ce formă ar trebui să ia o astfel de soluționare.
Ciprioții greci sunt în favoarea reunificării insulei sub forma unui stat federal, o abordare susținută de Organizația Națiunilor Unite și de Uniunea Europeană. În schimb, ciprioții turci și Turcia susțin o soluție bazată pe două state, cu o cooperare flexibilă între cele două părți.
Cipru și-a câștigat independența față de Regatul Unit în 1960, Marea Britanie, Grecia și Turcia fiind desemnate ca puteri garante în constituția sa.
Insula este divizată din 1974, când o lovitură de stat dată de ciprioții greci naționaliști a fost urmată de o intervenție militară turcă. În 1983, partea de nord s-a autoproclamat Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia.
Cipru a aderat la Uniunea Europeană în 2004. Din punct de vedere juridic, întreaga insulă face parte din blocul comunitar, însă legislația UE se aplică doar în partea de sud, cipriotă greacă, recunoscută la nivel internațional.
Guterres și-a atribuit optimismul garanției că noile negocieri vor continua de unde s-a oprit runda anterioară, precum și unei implicări mai mari a UE, căreia Cipru i-a fost președintă în prima parte a anului curent.
„Nu pornim de la zero — se va folosi acquis-ul negocierilor. Acest lucru este extrem de important”, a spus el.
Între timp, a spus el, Uniunea Europeană este dispusă să se implice în domeniile de negociere în care s-au înregistrat cele mai puține progrese și dorește relații mai bune cu Turcia.
„Știm cu toții – și aceasta nu este propria noastră evaluare, ci am auzit-o direct de la oficialii turci – că aceștia sunt interesați să vadă evoluții pozitive în relațiile dintre UE și Turcia.”
Ciprioții turci vor fi reprezentați la discuții de președintele autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord, Tufan Erhürman.
El a fost ales în noiembrie pe baza unui program electoral axat pe unificarea Ciprului, învingându-l pe Ersin Tatar, președintele în exercițiu susținut de Turcia, care era în favoarea divizării oficiale a insulei.
Marți, potrivit presei locale, Erhürman i-a spus lui Guterres: „Susținem cu tărie și salutăm eforturile dumneavoastră”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te