În mijlocul turbulențelor, moneda iraniană, rialul, a scăzut la un minim istoric față de dolar, tranzacționându-se la 1,5 milioane pe 27 ianuarie.
Donald Trump și-a exprimat speranța că nu va fi nevoie de acțiuni militare împotriva Teheranului.
Dar, președintele american a trimis o „armadă” în regiune, refuzând în același timp să renunțe la opțiunea atacurilor aeriene ca răspuns la represiunea asupra protestatarilor, în principal pașnici, care au ieșit în stradă în ultimele săptămâni pentru a cere oprirea inflației, aflată într-o spirală a creșterii, și a monedei naționale, aflate în declin.
Organizația americană pentru drepturile omului HRANA, ale cărei cifre sunt frecvent citate de RFE/RL de la începutul represiunii violente din Iran, afirmă că numărul confirmat al morților, inclusiv al celor din forțele de securitate, este acum de 6.126, în timp ce numărul deceselor care sunt încă în curs de investigare este de 17.091.
Alte estimări ale unor oficiali, citate sub protecția anonimatului de diverse instituții media, sunt de câteva ori mai mari.
Președintele american Trump a declarat pentru Axios într-un interviu din 26 ianuarie că situația cu Iranul este „în continuă schimbare”, așa că a trimis o „mare armadă” în regiune, un grup de atac condus de USS Abraham Lincoln fiind acum în apele Orientului Mijlociu, potrivit Comandamentului Central al SUA.
Însă Trump a adăugat că el crede că Teheranul vrea cu adevărat să încheie o înțelegere.
„Vor să facă o înțelegere. Știu că da. Au sunat de numeroase ori. Vor să vorbească”, a spus el.
Protestele au început pe 28 decembrie în piețele din capitala Teheran, printre comercianții supărați de condițiile economice dezastruoase. Tulburările s-au răspândit rapid în toată țara și s-au transformat în demonstrații împotriva autorităților pentru deteriorarea nivelului de trai și suprimarea libertăților.
Scăderea rialului față de dolar vine odată cu o rată anuală a inflației de 44,6%, inclusiv o creștere de aproape 90% a prețurilor alimentelor față de anul precedent.
Economia Iranului se confruntă cu dificultăți de ani de zile sub presiunea sancțiunilor internaționale și a efectelor războiului de 12 zile cu Israelul din iunie anul trecut.
Relatările martorilor oculari și ale grupurilor pentru drepturile omului par să arate că represiunea violentă a atins punctul culminant pe 8 și 9 ianuarie, când forțele de securitate au deschis focul cu muniție reală asupra demonstranților.
În contextul unei pene de internet care a durat săptămâni, informațiile despre amploarea reprimării violente a protestelor continuă să apară.
Organizația de supraveghere NetBlocks a scris într-o postare din 26 ianuarie că întreruperea accesului la internet continuă, deși au existat relatări despre acces limitat la internet pentru unii utilizatori.
NetBlocks a declarat că astfel de breșe „sunt reduse pentru a limita eludarea, în timp ce conturile regimului de pe lista albă promovează narațiunea Republicii Islamice”.
Un purtător de cuvânt al guvernului iranian a declarat pe 27 ianuarie că internetul a fost întrerupt „pentru a proteja vieți omenești”, fără a explica ce vrea să spună prin asta.
Cu toate acestea, noi imagini ale represiunii continuă să apară online, în timp ce iranienii încearcă să arate cât de brutală este represiunea.
Canalul Vahid Online a publicat noi imagini care arată forțele guvernamentale trăgând direct asupra protestatarilor din orașul Amol în seara zilei de 9 ianuarie, contrazicând afirmațiile autorităților conform cărora uciderile au fost comise de „teroriști” și nu de agenți ai securității statului.
În imagini, ofițeri în uniformă înarmați cu puști Kalașnikov sunt văzuți țintind pe străzi și trăgând.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te