Pe măsură ce războiul din Ucraina se concentrează în estul și sudul țării, Kievul cere țărilor NATO să-i furnizeze toate armele de care are nevoie pentru a face față ofensivei ruse.
Aflat săptămâna trecută la Bruxelles pentru o întâlnire cu miniștrii de externe NATO, șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba avertiza că țara sa are nevoie de arme „acum''. „În momentul la care vorbim, bătălia pentru Donbas este în desfăşurare, [dar] nu a atins apogeul. În fiecare zi, cele mai grele lupte au loc în această parte a Ucrainei şi multe altele vor urma, din păcate'', a spus Kuleba.
„Bătălia pentru Donbas vă va aduce aminte de al Doilea Război Mondial, cu operaţiuni extinse, mişcări de trupe, angajarea a mii de tancuri, vehicule blindate, avioane, artilerie. Aceasta nu va fi doar o operaţiune locală, cum am văzut în pregătirile Rusiei'', a mai spus șeful diplomației ucrainene.
Recent, Cehia a anunțat că a trimis în Ucraina o duzină de tancuri sovietice T-72 , precum și obuziere și vehicule blindate.
Slovacia a trimis la rândul ei mai multe sisteme de apărare antiaeriană de tip S-300 din era sovietică. În schimb, va primi din Statele Unite sisteme de tip Patriot.
Se crede că și alte țări, cum ar fi Polonia și Marea Britanie, își intensifică ajutorul militar. Statele Unite au anunțat recent că măresc cu sute de milioane de dolari ajutorul militar pentru Ucraina. Uniunea Europeană pregătește al treilea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de 500 de milioane de euro.
Pe teren însă, trupele rusești din estul și sudul Ucraine sunt mai bine poziționate decât coloanele blindate pe care luptătorii ucraineni le-au putut incapacita cu infanteria lor ușoară în jurul Kievului și în partea de nord-est a țării.
„Suntem într-o fază [inițială] în care Rusia încearcă să-și consolideze poziția”, apreciază Sir Lawrence Freedman, profesor emerit la King’s College din Londra și autorul volumului „Viitorul războiului”. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Freedman a mai spus: „Dacă [Rusia] nu reușește, atunci ucrainenii vor trece la ofensivă mai devreme [decât era de așteptat]. Oricum, ei vor trebui să treacă în ofensivă [la un moment dat] și apoi va fi o campanie mai dură și mai grea [decât am văzut înainte]”.
Moscova speră că va putea cuceri orașul Mariupol, portul din sud-est de la Marea Azov pentru a captura întregul teritoriu revendicat de separatiștii pro-ruși în Donețk și Luhansk și pentru a încercui forțele ucrainene din zonă. Marți, 12 aprilie, comandantul milițiilor pro-ruse din regiune anunța că centrul și zona portuară ale orașului ar fi deja sub control rusesc.
„Cred că rușii fac ceea ce ar fi trebuit să facă militar acum trei săptămâni, și anume să-și concentreze eforturile [și] să-și grupeze forțele în zonele în care au avut cel mai mare succes”, apreciază și Mark Cancian, colonel în rezervă al marinei americane și consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, într-un interviu pentru postul nostru de radio.
„Devine periculos pentru ucraineni, pentru că acolo, trupele ruse îi pot încercui”, mai spune Mark Cancian.
Dar ce impact au avut eșecurile din primele zile ale invaziei asupra trupelor ruse și ce spun aceste eșecuri despre o armată care, potrivit Kremlinului, a fost modernizată și re-echipată?
„Dacă aceasta este cea mai bună armată din lume, atunci [în primele săptămâni ale campaniei] nu și-a trimis „prima garnitură”, pentru că această fază a războiului nu a fost bine executată”, apreciază generalul american în rezervă Philip Breedlove, fost comandant al trupelor NATO din Europa între 2013-2016. Generalul american se arată surprins că, cel puțin până acum, armata rusă nu a adoptat o tactică integrată, care să combine forțele terestre cu cele aeriene și maritime. „Un alt lucru interesant este rolul redus al forțelor aeriene. Ele au fost incapacitate de apărarea sol-aer a Ucrainei, pe care ne-am fi așteptat ca Rusia să încerce să o anihileze, fără să facă însă asta”, mai observă Breedlove în interviul cu RFE/RL. În acest condiții, nu e de mirare că și moralul trupelor este „la pământ”. În opinia lui Breedlove, asta se explică mai ales prin deficiențele grave în aprovizionarea cu armament, cu alimente sau medicamente. „Se relatează că primul lucru pe care l-ar fi întrebat un detașament de elită ce s-a predat în apropiere de Harkov, la nord-est, a fost: aveți ceva de mâncarei?”, continuă Breedlove, „O altă problemă a rușilor este îngrijirea medicală a răniților. Trupele noastre știu că vor fi scoase de pe câmpul de luptă, indiferent ce se întâmplă, și că vor avea parte de îngrijire medicală, hrană în fiecare zi, de multe ori și mâncare gătită. Așa se menține moralul unei armate, dar toate aceste aspecte sunt o problemă pentru Rusia”, ” mai spune Breedlove în interviul pentru RFE/RL.
Serviciile occidentale de informații speculează că președintele rus Vladimir Putin și-ar dori un „succes palpabil” până pe 9 mai, în care Rusia celebrează Ziua Victoriei în cel de al Doilea Război Mondial. Nu este însă deloc evident că acest deziderat, în caz că este real, poate fi atins pe teren. Și nici că ar influența, în acest moment, strategia comandanților ruși, spune Mark Cancian, analist la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington. „Cred că generalii au arătat clar ce vor să facă, să înainteze puțin câte puțin în est. Au oprit ofensivele în alte zone. Nu știu dacă rușii mai au forța pentru încă o lună”, spune Cancian în interviul cu RFE/RL.
În aceste condiții, există pericolul ca Rusia să recurgă tot mai des la tactica folosită în Siria, și anume să distrugă infrastructura, orașele și să terorizeze populația civilă. „(…) Este exact ceea ce ați văzut în estul Siriei. Este exact ceea ce vezi la Mariupol. Dacă nu poți învinge armata inamică, ucizi și terorizezi civili”, spune Philip Breedlove, fostul comandant al trupelor NATO din Europa.
Opinie împărtășită de istoricul Lawrence Freedman de la King’s College, din Londra, care se teme că în cazul unui eșec al ofensivei în est, Kremlinul va continua să distrugă, nediscriminatoriu și fără nici o logică strategică, infrastructura și societatea civilă. „Pe principiul, dacă noi nu putem avea Ucraina, atunci nici ucrainienii nu o pot avea”, spune Freedman, care continuă: „Este singura concluzie logică, singura explicație pentru o campanie militară în contradicție flagrantă cu toate țelurile declarate ale Kremlinului”, conchide profesorul Freedman în interviul pentru Radio Europa Liberă.
