Potrivit unui document redactat de oficiali UE și consultat de Financial Times, Bruxelles-ul a prezentat strategia privind creșterea presiunilor asupra Ungariei prin exploatarea în mod special a vulnerabilităților economice ale țării, punând astfel în pericol moneda sa și determinând o prăbușire a încrederii investitorilor. Acest fapt va afecta „locurile de muncă și creșterea economică”, dacă Budapesta va refuza să ridice dreptul de veto împotriva ajutorului acordat Kievului, scrie ziarul britanic.
Anterior, Orbán a promis să blocheze din nou utilizarea bugetului Uniunii Europene pentru a acorda un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro Ucrainei, subiectul urmând a fi discutat la summitul extraordinar din 1 februarie.
„Opțiunea nucleară”, în așteptare
Nu este singura strategie pe care liderii UE își propun să o folosească împotriva Ungariei. Mai multe surse diplomatice au declarat săptămâna trecută pentru Politico despre faptul că este examinată inclusiv opțiunea invocării articolului 7 din tratatul UE, care prevede suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE.
Această acțiune a fost solicitată și de Parlamentul European, nemulțumit că deși articolul 7 a fost invocat inițial în urmă cu cinci ani, Comisia Europeană a aprobat oricum decizia de a debloca fonduri de circa 10 miliarde de euro pentru Budapesta.
Votul privind ajutorul acordat Kievului, programat la 1 februarie, este văzut ca esențial nu doar pentru Ucraina, dar și pentru imaginea și reputația UE, ce dorește să transmită Rusiei un mesaj ferm.
Nici un euro pentru Budapesta
Liderii UE intenționează să promită public că vor opri în mod permanent toate finanțările din fondurile blocului comunitar către Budapesta, cu intenția de a speria piețele, precipitând astfel o „fugă a forintului” și o creștere a costului împrumuturilor țării, potrivit documentului redactat de oficialii de la Bruxelles, notează Financial Times.
„Aceasta este Europa care îi spune lui Viktor Orbán: ajunge, e timpul să te aliniezi. Poate că tu ai un pistol, dar noi avem bazooka”, a afirmat directorul pentru Europa a firmei de consultanță Eurasia Group, Mujtaba Rahman.
Aceste declarații ar urma să fie făcute în cazul unui eventual eșec al summitului din 1 februarie. Într-un asemenea caz, ceilalți șefi de stat și de guvern vor declara public că având în vedere comportamentul necooperant al premierului maghiar, ei nu-și pot imagina „că fondurile UE vor fi acordate Budapestei”.
„Fără această finanțare, piețele financiare și companiile europene ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria”, se menționează în document. O astfel de pedeapsă „ar putea declanșa rapid o nouă creștere a costului de finanțare a deficitului public și o devalorizare a monedei (forint)”.
Semne de compromis
Întrebat de Financial Times despre aceste amenințări, ministrul ungar pentru UE, János Bóka, a declarat că țara sa nu este la curent cu amenințarea financiară, dar a reiterat că „nu cedează presiunilor”.
„Ungaria nu stabilește o legătură între susținerea Ucrainei și accesul la fondurile UE și respinge ca alte părți să facă acest lucru. Ungaria a participat și va continua să participe în mod constructiv la negocieri”, a declarat oficialul maghiar.
Dar, într-un semn al presiunii tot mai mari asupra Budapestei pentru a se ajunge la un compromis, Bóka a declarat că guvernul maghiar a trimis sâmbătă o nouă propunere la Bruxelles, precizând că acceptă deja utilizarea bugetului UE pentru pachetul de măsuri privind Ucraina și chiar emiterea unei datorii comune pentru a-l finanța, însă doar dacă vor fi adăugate alte condiții, care să îi ofere posibilitatea de a se răzgândi ulterior.
Recent, un consilier al premierului maghiar a confirmat această variantă, notând că Budapesta este deschisă adoptării variantei pe care a blocat-o în decembrie 2023, potrivit Reuters.
O strategie nouă
Documentul elaborat de oficialii europeni prezintă vulnerabilitățile economice ale Ungariei – care sunt rezumate la „deficitul public foarte ridicat”, „inflația foarte ridicată”, moneda slabă și cel mai ridicat nivel din UE al plăților pentru serviciul datoriei ca proporție din PIB.
Un purtător de cuvânt al Consiliului UE a refuzat să comenteze acest document.
Anterior, Bruxelles-ul a mai folosit pârghiile financiare împotriva statelor membre, cum ar fi Polonia și Ungaria, din cauza problemelor legate de statul de drept, și al Greciei, în timpul crizei din zona euro. Cu toate acestea, o strategie care să încerce în mod explicit să submineze economia unui stat membru, ar reprezenta un nou pas important pentru bloc.
Trei diplomați UE au declarat pentru Financial Times că mai multe țări au susținut acest plan. „Starea de spirit a devenit mai dură. Ce fel de uniune avem dacă permitem acest tip de comportament?”, a spus unul din ei.
„Miza este mare. Este un șantaj”, a adăugat altul.
Deși în privința Ucrainei există și planul B, care prevede ca 26 state membre să trimită bani la Kiev în mod bilateral și prin împrumuturi, acest lucru are proceduri lungi de ratificare în parlamentele naționale, ceea ce ar genera întârzieri și incertitudine.
