Uniunea Europeană și țările din grupul principalelor șapte democrații din lume (G7) au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro din activele băncii centrale rusești în urma invaziei Ucrainei de către Moscova.
Două treimi din aceste fonduri sunt în UE, în mare parte administrate de case de compensare (intermediar între cumpărător și vânzător pe o piață financiară), două treimi aflându-se la fondul „Euroclear” din Belgia.
Până acum, doar impozitele percepute de fiscul belgian pe activele rusești din țară au fost vărsate într-un fond dedicat refacerii Ucrainei. Fondul este gestionat de guvernul de la Bruxelles.
„Decizia adoptată în conformitate cu poziția G7, clarifică... statutul juridic al profiturilor generate de fondurile rusești înghețate, aflate în gestiunea depozitarilor centrali și stabilește reguli clare pentru entitățile care le dețin”, se arată în declarația din 12 februarie a Consiliului European.
„Ea deschide totodată calea pentru Consiliu să decidă cum ar putea fi vărsate aceste profituri în bugetul UE pentru a sprijini Ucraina și a finanța reconstrucția țării, în viitor”, se mai arată în declarația Consiliului.
UE estimează că în următorii patru ani activele rusești înghețate ar putea genera profituri de aproape 16 miliarde de euro.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a salutat decizia pe X, fostul Twitter.
„Salut decizia Consiliului European care deschide calea pentru utilizarea veniturilor extraordinare din activele înghețate ale Rusiei”, a scris el.
Încurajăm măsuri suplimentare pentru a permite utilizarea lor în beneficiul Ucrainei. Acești pași trebuie să fie ambițioși și prompți. (...) Agresorul trebuie să plătească.”
Care ar putea fi riscurile?
Uniunea Europeană și G7 discută de mult cum ar putea utiliza activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.
Washingtonul a propus deja ca acestea să fie confiscate definitiv, așa cum a făcut deja cu activele irakiene din Statele Unite în 2003.
În Uniunea Europeană nu există un astfel de precedent, iar oficialii europeni se tem de consecințele juridice, dar mai ales de riscul de a submina încrederea altor deponenți, cum ar fi țările din Sudul Global, în securitatea oferită de instituțiile financiare din UE.
„Avem de a face cu hoți” – reacția externelor de la Moscova
Marți, 13 februarie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat Occidentul că reacția Moscovei va fi foarte dură dacă Statele Unite și Uniunea Europeană vor confisca activele rusești în valoare de sute de miliarde de dolari.
„Este un furt: este însuşirea a ceva care nu vă aparţine”, a spus Zaharova la postul de radio Sputnik. „Am știut că avem de a face cu hoți”.
Moscova a spus că orice încercare de a folosi activele rusești înghețate ca garanție pentru a strânge fonduri pentru Ucraina ar fi ilegală și Moscova o va contesta în instanță.
