Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Slovenia și Suedia au introdus controale temporare la frontieră în ultimii ani, deși sunt membre ale spațiului Schengen fără graniță internă, amintește AFP.
Verificările temporare sunt compatibile cu legislația Uniunii Europene în anumite condiții, a declarat Comisia, numind ca un motiv valabil „preocupările reale și legitime legate de amenințările la adresa securității și de situația migrației”.
Comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a subliniat marți că „trecerile ilegale ale frontierei au scăzut cu încă 40% în 2026”.
În plus, UE „implementează cele mai moderne sisteme de gestionare a frontierelor din lume”, a spus el, ceea ce pune capitalele „în poziția de a lucra în vederea eliminării treptate a controalelor la frontierele interne”.
„Există alternative mai eficiente și mai eficace la controalele la frontierele interne”, inclusiv „verificări polițienești nesistematice sau tehnologii mobile de identificare biometrică și de urmărire a vehiculelor”, a declarat Comisia.
Comisia nu a precizat până când ar trebui eliminate controalele la frontieră, menționând însă că „în principiu, durata maximă a controlului la frontierele interne nu va depăși 2 ani”.
Chiar dacă cifrele arată o scădere a migrației ilegale în Europa, fenomenul continuă să fie extrem de sensibil în societățile din UE, fiind folosit de partidele de dreapta și extremă-dreapta în scopuri electorale.
În prezent, partidele anti-migrație se află la putere în multe țări din UE și Schengen (Suedia, Austria, Italia, Cehia etc.), iar în țări ca Franța sau Germania sunt în creștere de popularitate.
Supărări între vecini
Prezența poliției de frontieră pe autostrăzi și în trenuri în inima spațiului Schengen este un motiv de nemulțumire atât pentru călătorii care se simt „aruncați” înapoi în timp, cât și pentru comunitățile din apropierea granițelor respective.
Primarul orașului olandez Nijmegen, Hubert Bruls, s-a plâns că prelungirea controalelor la frontieră de către Germania afectează relațiile de prietenie dintre cele două țări.
„Când au fost introduse controalele temporare la frontieră în 2024, încă puteam înțelege necesitatea acestora”, a declarat Bruls, care este și președintele asociației de frontieră Euroregiunea Rin-Waal, pentru dpa. „Dar deja le avem de aproape doi ani și acum ele pun la încercare relațiile dintre cele două țări.”
Germania a introdus controale la toate frontierele sale externe pe 16 septembrie 2024, într-un efort declarat de a reduce numărul intrărilor neautorizate. Verificările au fost prelungite de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026, dar ministrul de interne Alexander Dobrindt a declarat că intenționează să mențină măsura în vigoare, în ciuda scăderii numărului de solicitanți de azil.
Controalele au dus la ambuteiaje lungi pe partea olandeză a frontierei, precum și la o creștere a infrastructurii temporare (corturi, chioșcuri etc.).
Bruls a afirmat că așteptarea la graniță reprezintă o neplăcere zilnică pentru navetiștii și întreprinderile din regiune, costându-i mult timp și bani.
El este însă și mai îngrijorat de relațiile bilaterale dintre Germania și Olanda. „Cele două țări ale noastre au trecut prin perioade foarte întunecate în lunga lor istorie, dar în ultimii 80 de ani relația noastră a devenit tot mai strânsă și mai prietenoasă. Iar ea este acum amenințată”, a spus el.
Bruls consideră, de asemenea, că controalele sunt destul de ineficiente, deoarece există multe alte puncte de-a lungul frontierei unde oamenii, dacă chiar vor, pot trece fără a da ochii cu autoritățile de frontieră.
Poliția germană a declarat că 1.867 de persoane au fost respinse de-a lungul frontierei olandeze cu landul german Renania de Nord-Westfalia între 16 septembrie 2024 și 30 aprilie anul acesta.
Scris cu informații de la AFP și dpa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te