UE vrea să-și întărească industria apărării. Liderii europeni nu se pot hotărî cum să o finanțeze

Statele UE au cheltuit cu 100 de miliarde de euro mai mult pe apărare după începutul războiului din Ucraina.

Comisia vrea să unească piața europeană în domeniul apărării, pentru ca țările să aibă standarde mai similare și orice pregătire la scară largă ar fi necesară să poată avea loc mai repede.

În plus, UE vrea să creeze programe de pregătire a civililor în caz de război. Toate aceste planuri au fost discutate de liderii europeni reuniți joi la Bruxelles în cadrul summit-ului Consiliului European.

„Subiectul are nevoie de atenție permanentă”, a declarat von der Leyen despre un potențial comisar pentru apărare, un post nou creat în următorul colegiu de comisari.

Premiera Estoniei, Kaja Kallas, susține propunerea lui von der Leyen, dar spune că e important să nu se amestece cu funcțiile NATO.

Comisarii sunt liderii politici ai executivului european, sub conducerea cărora se scriu legile care sunt aprobate de Parlament și de liderii UE. Fiecare comisar are un portofoliu anume, iar, deocamdată, industria apărării ține de piața unică.

Pentru că UE nu poate controla central strategia de apărare, dar poate gestiona piața unică, abordarea cu industria în prim plan aduce această armare colectivă a Europei în domeniul fezabilului. Ideea unui comisar pentru apărare a apărut în februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen.

Așteptări mari pentru apărarea UE

Toate aceste inițiative fac parte dintr-o tendință a Uniunii Europene să se militarizeze, începută odată cu invazia la scară largă a Ucrainei de către armata rusă pe 24 februarie 2022.

Pentru a crea o industrie a apărării pregătită de război, UE a lansat prima strategie comună de apărare din istoria sa în 2022 și a organizat primul exercițiu militar comun toamna trecută. Luna aceasta, Bruxellesul a lansat prima strategie pentru industria de apărare în martie, care să permită dezvoltarea comună a bazei industriale și tehnologice a apărării europene.

Uniunea Europeană nu vrea să dezvolte industria doar ca să deservească Ucraina și acest război, ci ei vor ca UE să aibă granițe apărate mai bine și după sfârșitul războiului din Ucraina.

Potrivit Centrului Wilson, industria militară a Europei suferă de ani buni de neglijența financiară a guvernelor și de fragmentare pe falii naționale. Fără ca industria să primească un surplus, nu ar putea face față nici cu nevoile Ucrainei, cu atât mai puțin cu cele ale țărilor europene care vor să-și pună și ele câte ceva deoparte.

Germania și Olanda se opun ideii obligațiunilor pentru apărare

Liderii UE reuniți joi la Bruxelles au discutat și ideea de a împrumuta împreună bani pentru achiziții militare prin Euro-obligațiuni - însă deși există interes politic, pare încă prea complicat pentru multe state europene care nu vor să cheltuie banii sau cele care sunt neutre geopolitic. Miniștrii Apărării din statele UE au început să ceară acces la împrumuturi pentru industria militară încă din noiembrie.

Cancelarul german Olaf Scholz și premierul olandez Mark Rutte s-au opus propunerii, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron și premierul grec Kyriakos Mitsotakis susțin ideea Euro-obligațiunilor. Kaja Kallas spune că UE ar trebui să folosească obligațiuni în valoare de 100 de miliarde de euro.

„Să fim serioși: nu s-a decis nimic real pe finanțarea apărării”, spune un oficial european pentru Politico despre întâlnirea liderilor europeni. Von der Leyen spune că și-ar dori ca liderii europeni să ajungă la o decizie comună până în iunie.

• Te-ar putea interesa și: Josep Borrell propune UE să utilizeze veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme Ucrainei
  

Euro-obligațiunile au mai apărut în planul financiar al Uniunii Europene în 2020, prin programul Next Generation EU, care să salveze țările europene de impactul economic al pandemiei Covid-19. Statele europene mai „frugale” au acceptat la acea vreme planul, cu condiția ca acesta să nu fie prelungit după iunie 2026.

O altă propunere, susținută de jumătate dintre statele UE, este ca Banca Europeană de Investiții să primească un nou mandat care să-i permită să investească în echipament militar și infrastructură.

Înaintea summit-ului liderilor europeni, s-a propus ideea ca Ucraina să primească profiturile pe care le încasează firmele europene care gestionează activele înghețate ale rușilor sancționați. Dacă s-ar implementa rapid acest plan, Ucraina ar putea primi deja în iulie primul miliard de euro.