Linkuri accesibilitate

Ultimele filme din cadrul Berlinalei 2019 (Video)


Greta Fernández şi Natalia de Molina în filmul Elisa & Marcela

Femei puternice sau doar soarta unor femei s-au aflat în centrul multor filme care au rulat în cadrul programului principal şi care ar putea fi premiate de către juriul internaţional.

Ultimele filme din cadrul Berlinalei 2019
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:07 0:00
Link direct


Dezbaterile MeToo au determinat anul acesta pe organizatorii Berlinalei să includă în programul festivalului un număr cît mai mare de filme, realizate de femei. Dorinţa de a stabili un raport numeric echitabil între bărbaţi şi femei s-a reflectat nu numai în filmele selecţionate, ci şi în subiectele unor pelicule, dominate de problematica amintită.

Din cele 23 de filme alese pentru programul principal, şapte au fost realizate de către regizoare. Astfel, femei puternice sau doar soarta unor femei s-au aflat în centrul multor filme care au rulat în cadrul programului principal şi care ar putea fi premiate de către juriul internaţional, prezidat tot de către o femeie, actriţa franceză, Juliette Binoche.

Un loc de frunte în clasamentele alcătuite de-a lungul Berlinalei de către echipe de jurnalişti independenţi ocupă un film realizat de către regizoarea Teona Strugar Mitevska (născută în 1974 la Skopje, capitala Macedoniei de Nord), Gospod postoi, imeto i'e Petrunija (Dumnezeu există, numele ei este Petrunia). În centrul filmului, se află o femeie curajoasă (interpretată de Zorica Nusheva) care se opune oportunismului şi structurilor sexiste înrădăcinate.

Femeia a terminat Facultatea de Istorie şi este şomeră. Ea se decide spontan să scoată de Bobotează crucea de lemn aruncată de un preot într-o apă. Potrivit tradiţiei, doar bărbaţii au dreptul să scoată crucea. Tînăra reuşeşte să scoată crucea, ceea ce e perceput ca un gest de blasfemie. Pelicula critică societatea macedoneană contemporană, justiţia şi poliţia post-comunistă, mass-media obedientă şi, bineînţeles, biserica ortodoxă, zugrăvită ca o instituţie osificată, opusă progresului.

Şi filmul regizoarei spaniole Isabel Coixet Elisa & Marcela tematizează un act curajos. Cele două protagoniste, Elisa şi Marcela (interpretate de Greta Fernández şi Natalia de Molina) se cunosc într-o şcoală pedagogică, condusă de călugăriţe catolice. Prietenia iniţială a celor două eleve care devin învăţătoare se transformă într-o relaţie de dragoste pe care încearcă s-o ascundă.

Tensiunea dramatică a filmului rezultă din ameninţarea permanentă a celor două femei de către un mediu ostil. Dragostea lor învinge toate aceste obstacole care domină societatea de la începutul secolului XX. În cele din urmă, Marcela se deghizează în bărbat şi reuşeşte să înşele vigilenţa unui preot care acceptă să oficieze căsătoria celor două femei. Păcăleala nu ţine mult, iar Elisa şi Marcela sînt nevoite să fugă, ajungînd în final în Argentina.

Filmul în alb-negru se bazează pe o întîmplare reală, dorind să fie şi o reconstituiere empatică a unui episod istoric uitat.

Personaje principale feminine pot fi întîlnite şi în filme mai slabe din programul principal. O femeie care încearcă să se salveze împreună cu copii ei de violenţele soţului, din pelicula regizoarei daneze Lone Scherfig, The Kindness of Strangers (Bunătatea străinilor). Apoi agenta israeliană (interpretată de Diane Kruger) trimisă într-o misiune de spionaj în capitala Iranului din filmul de acţiune al lui Yuval Adler: The Operative.

În filmul regizorului turc Emin Alper Kiz Kardesler (Povestea a trei surori) femeile sînt prizoniere ale unor structuri arhaice pe care, însă, nu le pot învinge. Femeia (interpretată de Valerie Pachner) din centrul filmului austriac Der Boden unter den Füßen (Pămîntul de sub picioare), în regia lui Marie Kreutzer, este tot o victimă a împrejurărilor, însă nu arhaice. Aici femeia devine victima unei societăţi în care doar randamentul contează.

Încheiem această prezentare sumară cu protagonistele celor două filme documentare de excepţie din programul principal. Primul despre regizoarea franco-belgiană Agnès Varda, considerată drept „bunica Noului Val” al cinematografiei moderne franceze (Grand-mère de la Nouvelle Vague) şi cel de-al doilea despre regretata cîntăreaţă americană de jazz, Aretha Franklin (1942-2018).

Aretha Franklin
Aretha Franklin

XS
SM
MD
LG