Linkuri accesibilitate

Ultimul candidat non-judecător, respins de comisia pre-vetting. Doar trei au promovat evaluarea


Alexandru Rotari a activat ca judecător între 2004 și 2014, devenind ulterior avocat la biroul „Parteneriat Academic pentru Justiție”
Alexandru Rotari a activat ca judecător între 2004 și 2014, devenind ulterior avocat la biroul „Parteneriat Academic pentru Justiție”

Avocatul Alexandru Rotari nu a promovat evaluarea integrității etice și financiare. Odată cu respingerea lui, comisia pre-vetting a finalizat evaluarea candidaților propuși de Parlament pentru funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care doar trei au primit undă verde.

Motivele din care Alexandru Rotari a fost descalificat din concurs nu au fost făcute publice, deocamdată. El are la dispoziție 48 de ore pentru a anunța comisia pre-vetting dacă este sau nu de acord ca decizia să fie publicată pe site-ul comisiei.

Alexandru Rotari a activat ca judecător între 2004 și 2014, devenind ulterior avocat la biroul „Parteneriat Academic pentru Justiție”. El a fost audiat de comisie pe 9 martie. Comisia calculase că cheltuielile lui Rotari i-au depășit veniturile declarate, cerând explicații, dar candidatul a insistat că nu a cheltuit mai mult decât a câștigat. El a spus că datele sale și cele ale comisiei nu se contrazic, dar că sunt interpretate diferit de el și de membrii comisiei.

Dacă nu este de acord cu decizia luată de membrii comisiei pre-vetting, Rotari o poate contesta la Curtea Supremă de Justiție. El este al cincilea candidat non-judecător exclus din cursă, după avocații Valentin Caisîn și Angela Popil, președinta Falun Dafa, ex-judecătoarea Tatiana Chiriac și profesorul universitar Ștefan Belecciu.

Cei trei candidați din partea societății civile care au promovat pre-vetting-ul (Tatiana Ciaglic, Alexandru Postică și Ion Guzun) au fost audiați pe 27 martie în comisia juridică, numiri și imunități. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, ei vor fi numiți în funcții la ședința plenară din 30 martie.

„Din momentul adoptării hotărârii Parlamentului cu privire la numirea acestora, CSM va deveni funcțional chiar și în componență redusă”, a spus Grosu.

Pe 20 martie, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să formeze un CSM funcțional în decurs de 30 de zile, după ce a convocat Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu „situația excepțională în justiție”.

Conform legii, noul CSM trebuie să fie compus din 12 membri: șase judecători și șase non-judecători. Pe 3 aprilie intră în vigoare cererile de demisie din CSM depuse de judecătorii Anatolie Galben, Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru. Singurul judecător din CSM care nu și-a dat demisia este Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, dacă va Parlamentul îi va numi pe cei trei non-judecători, după 3 aprilie în CSM vor fi patru membri.

Anterior, președinta comisiei juridice, deputata PAS Olesea Stamate, explicase că, pentru ca CSM să aibă cvorum, este nevoie de „două treimi din membrii efectiv în exercițiul funcției”.

Numirea membrilor CSM din rândul judecătorilor rămâne sub semnul întrebării. La Adunarea Generală din 17 martie judecătorii au decis să întrerupă ședința până la 28 aprilie. Unul dintre motivele amânării a fost că CSJ nu a reușit să examineze contestațiile candidaților care nu au trecut evaluarea integrității etice și financiare. Din 23 de magistrați care s-au înscris în concurs, au primit undă verde doar cinci. Toți ceilalți au contestat deciziile comisiei pre-vetting la CSJ.

XS
SM
MD
LG