Pe 2 decembrie, deputatele au organizat, în premieră, o întâlnire cu femeile care au trecut printr-o formă sau alta de violență în maternități. Printre cele care au venit să-și spună povestea sau, mai degrabă, păsul a fost și Sabina Efros, din Chișinău, mamă a trei copii.
Sabina spune că prima naștere a fost una traumatizantă din punct de vedere emoțional, dar s-a soldat și cu probleme fizice pentru ea și copil. S-a întâmplat în 2015, într-un spital de stat. „Când am ajuns la maternitate, m-au investigat trei medici de gardă plus moașele acestora, când, de fapt, atunci când unei femei i se rup apele, nu sunt recomandate aceste investigații, pentru că pot fi introduse infecții vaginale. Asta s-a și întâmplat. Am făcut o infecție bacteriană și mi s-au administrat atunci antibiotice”, a povestit Sabina Efros pentru Europa Liberă.
Femeia susține că starea ei emoțională a depins și de multe situații care s-au întâmplat în spital. „Medicul care m-a monitorizat nu era în acea zi la serviciu. Mi s-a spus că îmi vor face anestezie epidurală, deoarece colul uterin se deschidea foarte greu. Apoi, mi s-a spus că au o singură anestezie epidurală și merg să o caute și asta era un stres pentru mine. La naștere, au asistat trei studenți, însă pe mine nimeni nu m-a anunțat și asta tot m-a stresat”, rememorează Sabina.
„Doi bărbați îmi apăsau pe burtă”
Potrivit ei, în timpul travaliului, medicii i-au aplicat metoda Kristeller - o practică prin care femeia este apăsată pe burtă ca fătul să fie expulzat, care nu se mai predă la facultate și care poate crea probleme de sănătate atât lăuzei, cât și fătului.
„În momentul în care a înțeles că atât cât împing eu nu e eficient, după vreo oră de încercări, au început să apese pe burta mea, medicul și studentul care era și el bărbat. Deci, doi bărbați mă apăsau pe burtă, în momentul când apăreau contracțiile. De la apăsatul acesta pe burtă mi se ducea toată presiunea cu care împingeam înapoi în față. Strigam că îmi este dureros să nu îmi facă asta. Moașa îmi spunea că nu împingi corect, că suferă copilul, că tu faci să se sufoce”.
Copilul Sabinei s-a născut cu un hematom pe cap. „Medicul mi-a spus că bebelușul are un cefalohematom pentru că bazinul meu este încovoiat și el s-a lovit cu capul de bazin. Fiind convinsă că problema este la mine, a doua oară când am mers să nasc, i-am spus medicului că bazinul meu este încovoiat. El mi-a zis că totul este în regulă cu bazinul meu. Mi-a explicat că manevra Kristeller, chiar dacă este îndreptățită, se folosește doar când capul bebelușului este ieșit din vagin și că hematomul a apărut din cauza că mi s-a apăsat pe burtă când capul copilului încă nu ieșise”, povestește Sabina.
Ea susține că nu doar copilul ei avea acest hematom pe cap, aproape toți copiii din secție se născuse la fel. Băiețelul a primit fenobarbital – un medicament utilizat în tratamentul epilepsiei și ca sedativ-hipnotic în tratamentul insomniilor.
„Medicii pot spune că nu este nimic în asta, dar nu este un preparat eficient pentru un copil fără probleme neurologice. În secția de reanimare erau foarte mulți copii cu pneumonie, ca rezultat al infecției bacteriene, și cu cefalohematom. Practic, toate vecinele noastre de secție, erau cu același diagnostic”, își amintește femeia.
„M-a întrebat dacă sunt în Africa, de am ales să nasc acasă”
A doua oară, Sabina a decis să nască la un spital privat, dar spune că și acolo a avut parte de aceeași atitudine ostilă din partea cadrelor medicale. „La fel, am fost internată când a început să îmi curgă apele, însă medicul mi-a zis în mod sarcastic că, pur și simplu, am făcut pe mine și că nu este vorba de nicio rupere a apelor. Eram deja la a doua naștere și știam ce se întâmplă. De aici starea mea emoțională s-a deteriorat. La fel, mi s-a făcut anestezie epidurală, epiziotomie (n.r. secționarea mucoasei vaginale și a mușchilor superficiali ai perineului, cu scopul de a facilita expulzia fătului) și mi-au apăsat pe burtă, ca la prima naștere, dar s-au justificat că capul era ieșit. Însă mi s-a explicat fiecare lucru care se făcea și asta măcar m-a încurajat”, spune femeia.
După cele două experiențe, Sabina a hotărât, încurajată de soț, să nască a treia oară acasă: „Mi-am făcut niște cerințe. Analizam ce maternitate poate să îmi ofere acest cerințe și am văzut că niciuna. Varianta de naștere acasă exista, dar nu era stabilită. Apoi și soțul mi-a zis că poate cel mai sigur este să nasc acasă și nu am dat greș”.
În decurs de 10 zile după ce a născut, lăuza trebuia să se prezinte la maternitate, pentru ca nou-născutul să fie consultat de medici. Nici de această dată nu a fost scutită de umilință.
„M-a consultat un ginecolog, care încerca să îmi inducă ideea că voi avea consecințe. Fără să mă investigheze, mi-a zis că am anemie, pentru că eram galbenă, dar eu nu aveam anemie. Alt medic m-a întrebat dacă sunt în Africa, de am ales să nasc acasă. Mi-a zis că precis am vreo bucată în mine și m-a trimis să fac ecografie. De la neonatolog am ascultat multe insulte, dar știam că am nevoie de acea foaie pe care trebuie să mi-o elibereze medicii”, mărturisește Sabina.
„Când nu știi ce ți se va face, nu poți să spui stop”
Și-ar dori ca alte femei să nu treacă prin experiența ei și spune că ar fi nevoie ca acestea să fie informate înainte de a merge în sala de naștere.
„În primul rând, cred că gravidele trebuie să fie informate. La prima și la a doua naștere, am fost obligată să merg la școala mamelor, unde am învățat doar că trebuie să ung cordonul ombilical cu verde de briliant, cum să spăl fundul, cum să schimb scutecul și când să merg la maternitate. Niciun cuvânt despre faptul că nașterea este un proces hormonal, care te afectează. De fapt, este nevoie să îți spună cum are loc acest proces. Este nevoie să se schimbe conceptul de școală a mamei. Când nu știi ce ți se va face, nu poți să spui stop, asta nu este corect”, conchide Sabina Efros.
Participantele la discuția din parlament și-au împărtășit experiențele și au cerut, printre altele, să fie revăzut rolul moașelor și a doulelor, să fie reglementată nașterea prin cezariană, să li se permită gravidelor să aibă un plan de naștere, să înregistreze audio sau video nașterea și să fie excluse plățile informale cerute la naștere.
Cu această ocazie, a fost lansat un spot video, mediatizat atât pe rețelele de socializare, cât și la radio și televiziune. Femeile din R. Moldova sunt îndemnate să rupă tăcerea și să-și cunoască drepturile.
Activitățile se înscriu în campania Organizației Națiunilor Unite „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, care se desfășoară anual, în perioada 25 noiembrie-10 decembrie.
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)