Andrei Năstase şi-a atras în aceste zile numeroase critici în mediul experţilor şi pe reţele sociale cu propunerea sa către forţele proeuropene ca să caute şi să avanseze, împreună, un candidat apartinic, care să participe la prezidenţiale împotriva lui Igor Dodon. Până la aceste alegeri ar mai fi vreo opt-nouă luni, iar dintre politicienii de la Chişinău creditaţi cu cea mai mare încredere de către cetăţeni în sondaje sunt Igor Dodon, pe primul loc, urmat de Maia Sandu, fosta prim-ministră debarcată în noiembrie din fruntea guvernului de socialiştii lui Dodon, cu ajutorul democraţilor. Propunerea lui Năstase ar însemna ca Sandu să renunţe să candideze. Cum se explică ideea şi despre ce efecte vorbesc analiştii?
Năstase, care în 2016 s-a retras din cursa prezidenţială în favoarea Maiei Sandu, lasă de înţeles că ar vrea acum un gest similar din partea acesteia. După recenta înfrângere din Chişinău însă, care-i face aproape imposibilă participarea în scrutinul prezidenţial, îi cere sprijinul pentru ideea sa cu candidatul apolitic, care ar însemna să nu participe nici ea la scrutin.
Liderul PPDA a lansat ideea săptămâna trecută. De atunci şi până acum însă a reuşit să-şi atragă mai multe critici decât aprobări.
Cei mai mulţi observatori au spus că Năstase şi-ar fi risipit şansa de victorie în faţa lui Dodon încă în scrutinul pierdut în Chişinău, iar dacă nu vrea ca acesta să obţină în mod sigur un nou mandat de preşedinte, ar trebui să renunţe la orgolii şi s-o sprijine pe Sandu.
Puţinii care i-au luat apărarea au spus că, prin retragerea sa în 2016 din cursa prezidenţială, Năstase şi-a dezavantajat partidul, prin urmare acest amănunt nu ar trebui să fie trecut cu vederea de partenera sa din blocul ACUM.
Cei doi au avut şi ei un schimb de replici. Ce-i drept, în emisiuni separate de televiziune. Năstase i-a amintit liderei PAS, din nou, de anul 2016, pretinzând că pentru a spori şansele opoziţiei de a-l bate pe Dodon s-a retras atunci din cursă, chiar dacă sondajele, adevărate, nu cele trucate, îl creditau pe el cu prima şansă:
„Eu aveam 20 la sută, dumneaei avea 8,5 la sută”, a spus el.
Sandu i-a răspuns:
„Trebuie să fim pragmatici”.
Alexandru Slusari este un deputat din fracţiunea parlamentară a formaţiunii lui Năstase, care a căzut de acord să ne explice mai pe îndelete pe ce raţiuni practice şi pragmatice, poate, se bazează propunerea partidului său:
„Să revenim la normalitate – să alegem un preşedinte care să-şi exrcite atribuţiile strict în conformitate cu Constituţia, fără ordonanţe şi volante… Noi doar nu alegem tătuca naţiunii, ci un preşedinte pentru o republică parlamentară”.
În cazul unui exerciţiu de felul celui pe care îl propune PPDA, mai spune Alexandru Slusari, partidele ce ar adera la iniţiativă ar depune tot efortul necesar pentru a spori şansele candidatului unic, iar aceasta pare să fie cel mai important argument invocat de politician în favoarea ideii unui candidat apolitic:
Toate aceste animozităţi pentru ce? Pentru un preşedinte care are funcţii limitate?...Al.Slusari
„Dacă nici un partid nu are propriul candidat, atunci toate îl susţin pe unul şi lucrează, nici măcar nu trebuie supraefort, ci doar îşi face datoria. Şi atunci nu există nici o suspiciune. Pentru că avem experienţa din 2016: apare întrebarea că structurile altor partide trebuie să lucreze pentru un singur partid, apare întrebarea ce o să fie cu raiting-ul, apare întrebarea cu finanţarea de la buget. Şi toate aceste animozităţi pentru ce? Pentru un preşedinte care are funcţii limitate? Am fost ignoraţi în 2016 şi probabil o să fim din păcate ignoraţi şi acum – că eu văd reacţia altor partide – dar mi se pare că este o greşeală.”
În 2016, când Năstase s-a retras din cursa prezidenţială în favoarea Maiei Sandu, au existat zvonuri că democraţii lui Vlad Plahotniuc ar avea de gând să-l împiedice să ajungă la finalul competiţiei, se spunea chiar că ar fi gata să-i dispună arestul. Maia Sandu a pierdut atunci în faţa lui Igor Dodon. Aşa cum s-a putut deduce din reacţiile care au existat, însă, surprinzătoare a fost totuşi nu acea înfrângere, ci cea suportată toamna trecută de Năstase în Chişinău. Devansat de socialistul Ion Ceban, liderul PPDA a fost şi primul reprezentant al dreptei care să fi pierdut în faţa stângii în Chişinău, considerat localitate cu electorat în special pro-european.
