Anunțând un set de amendamente la legislația rusă despre „autonomia etno-culturală”, deputatul comunist a precizat că trebuie echivalate „agenților străini” organizațiile unor comunități etnice care au propriile țări în afara Federației Ruse, iar finanțarea lor de peste graniță să fie interzisă.
Matveev, care este sancționat în Occident pentru sprijinirea invaziei rusești în Ucraina, a spus postului RTVI că numărul unor asemenea organizații etno-culturale în Rusia este în creștere, iar ele ar fi folosite nu pentru păstrarea identității culturale a etnicilor respectivi, ci pentru a crea și oficializa rețele de imigrație, care poartă „un caracter potențial distructiv pentru statul rus”.
- Te-ar putea interesa și: Rusia vrea să oblige străinii să semneze un „acord de loialitate” la intrarea în țară
Propunerea lui Matveev a fost criticată deja de un alt deputat rus, Ildar Gilmutdinov, vicepreședinte al comisiei pentru comunități etnice. Membru al partidului puterii „Rusia Unită” și sancționat și el în Occident pentru sprijinirea invaziei rusești în Ucraina, Gilmutdinov și-a îndemnat colegul din Dumă să nu pună „în aceiași oală” cetățenii ruși de altă etnie cu imigranții.
„Noi nu primim bani din Moldova”
Portalul Current Time pune propunerea lui Matveev în contextul unor presiuni în creștere în Rusia asupra imigranților din țările Asiei Centrale.
Europa Liberă Moldova s-a interesat dacă se simt vizate și organizații ale imigranților moldoveni în Rusia.
Viorel Crețu, directorul „Autonomiei național-culturale moldovenești Prut”, din regiunea Riazan a Federației Ruse și-a exprimat speranța că amendamentele deputatului comunist vor fi respinse de parlamentul de la Moscova.
„Noi [moldovenii] avem multe astfel de autonomii culturale, dar nu suntem agenți străini”, a spus Crețu.
„Autonomia național-culturală Prut” organizează periodic evenimente în Riazan, prin care promovează cultura, limba și istoria R. Moldova. „Dar noi nu primim bani din Moldova pentru aceste scopuri (...) organizația este finanțată de mine și de compatrioții noștri care locuiesc aici”, a spus el.
În plus, mai explică moldoveanul, „este dificil acum să faci vreun transfer din Moldova spre Rusia”, o aluzie la sancțiunile occidentale impuse Rusiei în domeniul bancar.
- Te-ar putea interesa și: În Rusia intră în vigoare o versiune mai aspră a legii „agenților străini”
Liderul altei organizații a moldovenilor din Rusia, Dumitru Pogorea, a criticat și el propunerea deputatului rus, spunând Europei Libere că nu a primit bani din R. Moldova pentru activitatea organizațiilor pe care le-a condus în ultimele două decenii în regiunea Novosibirsk, dar că, dimpotrivă, a obținut subvenții și granturi rusești.
„În Novosibirsk, am ajuns la nivelul la care guvernul regiunii organizează în fiecare an Mărțișorul”, spune Pogorea.
Ce este legislația rusă privind „agenții străini”
Legea rusă privind agenții străini, în vigoare din 2012, obligă orice individ sau entitate care primește fonduri din străinătate sau „se află sub influență străină” să se înregistreze la Ministerul Justiției și să se declare „agent străin”.
Criticii spun că scopul legislației introduse ca răspuns la protestele față de revenirea lui Vladimir Putin ca președinte la Kremlin este de a păta imaginea oponenților, a-i reduce la tăcere sau marginaliza.
- Te-ar putea interesa și: Americani arestați în Rusia, monedă de schimb pentru Kremlin?
Au avut de suferit și sute de organizații media și ale societății civile. Cele declarate „agenți străini” au pierdut imediat accesul la publicitate sau unele au dat faliment.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
