Ministerul Justiției propune spre consultări publice un proiect de lege pentru a minimaliza abuzul statului spre a facilita activitatea de business în Republica Moldova. „Proiectul are ca scop reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță, în procesul de constatare și investigare a unor fapte, pretinse a fi încadrate în componențele prevăzute de Codul Penal sau cel Contravențional”, a precizat Vladimir Cebotari, ministrul Justiției. Avocatul Constantin Tănase găseşte oportună această inițiativă legislativă.
Constantin Tănase: „Este o problemă care se discută în permanență și s-a discutat de fiecare dată când au existat și anumite schimbări politice, și în anumite momente când situația economică era foarte rea, mai ales atunci se discută; când situația economică e slabă, atunci se caută problemele, pentru că atunci ele se văd cel mai bine; când situația e mai favorabilă, toate greutățile prin care trece cineva sau anumite situații foarte complicate nu sunt atât de interesante și nu-s atât de importante. Și prin urmare, și mediul politic nu pune accentul pe ele.”
Europa Liberă: Deci, lăsați să se înțeleagă că acum e tocmai momentul potrivit ca să se facă aceste ajustări?
Constantin Tănase: „Materialul care se discută atât în mediul de afaceri, cât și în cadrul unor instituții specializate, să zicem, avocatura, alte entități sociale care sunt implicate în ceea ce se numește mediu de afaceri, noi participăm la această procedură ca instituție care acordă consultanță, asistență atât judiciară, cât și asistență nejudiciară și problemele respective ne sunt foarte apropiate, pentru că de fiecare dată când ajungem să vedem o situație când au loc anumite încălcări, anumite abateri pe care le comit întreprinzătorii, observăm că sancțiunile care sunt aplicate sunt extrem de dure. Și nu sunt dure doar în această țară. Știți că noi, dacă am compara…”
Europa Liberă: Da, dar raportat la nivelul de dezvoltare a economiei naționale ele par mai dure și mai respingătoare pentru cei care reprezintă mediul de afaceri?
Constantin Tănase: „Apar mai ales sub aspectul unor interpretări. Știți că atunci când sunt anumite situații de evaziuni fiscale, anumite încălcări, de foarte multe ori interpretările care se dau anumitor situații sunt foarte tendențioase. Lucrurile acestea sunt mai dureroase.”
Europa Liberă: Domnule avocat, trebuie să se recunoască faptul că evaziuni fiscale s-au făcut și de mulți ani se vorbește că în economia tenebră s-ar mai afla încă aproape un buget al țării?
Oamenii politici niciodată nu sunt tentați să micșoreze sancțiunile, doar trebuie să se întâmple ceva excepțional ca ei să purceadă la o micșorare a sancțiunilor
Constantin Tănase: „S-au făcut și există. Noi avem o șansă mare atunci când facem o reformă să luăm ce este mai bun în toate țările, să observăm acele tendințe care ne sunt favorabile și pe care am putea să le aplicăm chiar și ca pionieri, pentru că nu trebuie să avem frică să aplicăm cele mai noi soluții aplicate într-o țară sau alta. De ce spun asta? Pentru că sistemul de penalizare este foarte inert, el depinde de foarte mulți factori. Oamenii politici niciodată nu sunt tentați să micșoreze sancțiunile, doar trebuie să se întâmple ceva excepțional ca ei să purceadă la o micșorare a sancțiunilor, pentru că oamenii înțeleg că, dacă se micșorează o sancțiune, se favorizează o infracțiune. Deci, asta este înțelegerea generală a pedepsei și datorită faptului că în multe state europene această viziune a început să fie schimbată, noi avem prilejul astăzi să preluăm modelele cele mai interesante, pentru că aceeași faptă, aceleași infracțiuni în diferite state sunt penalizate diferit.”
Europa Liberă: Hai să vedem concret, în Republica Moldova, ce poate schimba la modul cel mai realist această inițiativă?
Constantin Tănase: „Această inițiativă se referă, în primul rând, la sancționarea unei categorii de infracțiuni, care se întâlnesc în mediul de afaceri, în procesul activităților economice; infracțiuni certe, clar stabilite în legislația penală, cărora actualmente autorii propun să le dea o formă… Deci, greșit este când se spune „decriminalizare”. Nimeni nu anulează articolul din Codul Penal, dar se dă posibilitate pe aceste categorii de infracțiuni persoanelor care sunt cooperante și recuperează integral toate pagubele care au fost cauzate să beneficieze de încetarea procedurilor penale.”
Europa Liberă: Dvs. credeți în onestitatea agenților economici și chiar credeți că, după ce au avut atâtea încălcări, ei acum devin mai disciplinați, vor să fie iertați?
Constantin Tănase: „Deci, nimeni nu anulează controlul fiscal. Iată, vedem și noi că acum acest proces de a pune accent pe latura recuperării materiale are loc la noi și multe dosare, cel puțin în ultimul an, am văzut că abordarea pe care a avut-o Procuratura a fost ca, în situațiile în care se recuperează integral totul, să fie solicitată o pedeapsă cât mai mică, chiar și non-privativă de libertate. Au fost cazuri pe care eu nu vreau să le pomenesc acum, dar s-au recuperat milioane de lei. Eu nu vreau să le numesc din punctul de vedere al eticii avocatului, nu am participat la ele, dar ele sunt în presă și au fost în ultimul an de zile au fost cazuri de evaziune fiscală. Ați avut în vedere cazuri de evaziune fiscală în proporții foarte mari când persoanele au recuperat integral toate pretențiile pe care le-a avut Fiscul, cu toate sancțiunile și cu toate dobânzile, și cu toate penalitățile, și cu toate, toate consecințele și s-a acceptat o pedeapsă sub formă non-privativă de libertate.”
Europa Liberă: Pedeapsa blândă responsabilizează agentul economic, pentru că, din câte spunea Fiscul, s-au înregistrat cazuri la cariere, acolo unde se dă salariul în plic?…”
Constantin Tănase: „Eu pun și altă problemă: Dar pedeapsa pe care o avem noi în Codul Penal, și avem cele mai mari pedepse pe toate categoriile de infracțiuni din toate țările înconjurătoare…”
Europa Liberă: Infracțiuni economice?
Constantin Tănase: „Toate categoriile de infracțiuni. Repet: în Republica Moldova este cel mai represiv sistem sancționatoriu penal. Și eu pot pune altă problemă – ne-a adus la ceva bun sistemul acesta? Noi astăzi, având un sistem atât de represiv sancționatoriu la toate capitolele, de la momentul la care am vorbit și avocații cu măsurile preventive, aresturile date fără mare grijă – sunt temeiuri, nu sunt temeiuri – sau mai departe, chiar problema executării sentințelor penale. Eu nu mai zic de condiții, dar faptul că persoana nu poate beneficia de niciun fel de facilități la eliberarea condiționată, dacă nu a recuperat paguba, iarăși suntem o țară unicat în sensul acesta – condiționăm libertatea persoanei nu de resocializarea ei și de comportamentul ei viitor și nici de alte condiții care ar trebui să ne intereseze, dar de faptul dacă a achitat sau nu despăgubirea. Or, nu ne interesează dacă are de unde s-o achite. Un condamnat poate să nu aibă de unde o achita. Paguba poate să rezulte nu numai dintr-un furt pe care el îl recuperează, ci dintr-o acțiune care nu i-a adus niciun beneficiu, dar a creat un prejudiciu altei persoane. Deci, și din datele pe care le avem, regimul sancționator foarte dur pe care noi îl avem nu ne-a adus la nimic bun. Putem să începem cu asta, în primul rând, sistemul penitenciar este suprapopulat, persoanele care sunt acolo în cele mai multe cazuri nu prezintă pericol social. Asta ar fi și altă temă de discuție, pentru că sunt și modificările care au fost publicate recent cu privire la posibilitatea unei ușurări a executării pedepsei pentru multe categorii de infracțiuni, iarăși niște prevederi absolut binevenite, absolut binevenite, pentru că ar fi în același context de reforme și dacă motivația autorilor poate nu-mi este cunoscută, dar este o direcție care trebuie să fie abordată fără frică.”
Europa Liberă: Dar se face în ajunul unei campanii electorale. Are iz politic această inițiativă?
Constantin Tănase: „Foarte bine. Știți, nu știu dacă cineva câștigă prin decriminalizare. Dar dacă ar introduce pedeapsa capitală pentru toate infracțiunile, probabil că mai multă lume ar fi tentată să aprecieze. Noi venim dintr-o zonă în care represiunea este la ea acasă, modalitatea represivă de a gândi, de a acționa. În orice situație, știți că avocatul, mai ales observ la persoanele mai în vârstă, care sunt extrem de dure în instanță, pentru orișice faptă, pentru orișice lucru nu manifestă o înțelegere, o înțelegere umană. Eu observ că oamenii din generația mai tânără au o mult mai mare doză de a înțelege o situație, de a înțelege o infracțiune, de a înțelege o faptă și de a fi mult mai puțin dornici de a avea o răzbunare. Căci, până la urmă, o sancțiune urmărește și o răzbunare. Și această abordare care acum domină în țările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europene în domeniul penal, toate instituțiile statului care sunt implicate – Fiscul, Poliția, Procuratura – urmăresc, în primul rând, mijloacele financiare. Există și o recomandare a Uniunii Europene, pentru că nu are rost să aplicăm o pedeapsă, cum spun ei, dacă noi îl reținem pe cineva care are droguri și i-am aplicat o pedeapsă, și el peste șapte ani iese și are rezultatul crimei și îl păstrează la el. Și atunci, care-i sensul? Fiindcă sunt foarte mulți oameni care ar dori să stea în pușcărie doar să nu plătească banii. Deci, este și problema asta și o cunosc toți, și procurorii o cunosc. E o chestie care a fost cercetată la nivel larg și în Europa. Sunt persoane care sunt gata să suporte o sancțiune, dar să nu întoarcă nimic înapoi; este mult mai dureros aspectul financiar. Și proiectul acesta va schimba într-un fel și munca celor care sunt implicați în controlul și în depistarea infracțiunilor. De fiecare dată să urmărim banii persoanelor respective și s-ar putea ca această modificare de viziune să fie mult mai rezultativă decât simpla izolare a unei persoane care, în schimb, nimic n-a recuperat, absolut nu a recuperat sau chiar pur și simplu poate să nu dorească să recupereze acești bani, dar legea n-o anulează nimeni. Codul Penal rămâne exact în limitele pedepselor care au fost. Deci, nimeni nu anulează absolut nimic. Banii din sancțiuni, din infracțiuni nu trebuie să urmărească cineva ca să vină. Noi trebuie să urmărim ca să nu avem infracțiuni.”
Europa Liberă: Să existe corectitudine, să existe?...
Constantin Tănase: „Da, a doua parte a problemei – o altă formulare, faptul că nu sunt infracțiuni înseamnă că este un mediu social sănătos, în care regulile…”
Europa Liberă: De joc sunt clare.
Noi, avocații, suntem cei care comunicăm cel mai mult cu persoanele reținute și noi suntem, de fapt, unicii care cunoaștem toate subtilitățile unei fapte
Constantin Tănase: „…sunt clare și nimeni nu ajunge până la cele legale, deci, normele care sunt peste cele legale, comportamentale, uzuale domină și nimeni nu procedează la anumite încălcări ale legii, și a ajunge într-o asemenea situație nu văd de ce nu ar fi posibil. Noi de multe ori pornim de la ipoteza… aceste subiecte s-au discutat ani la rând, să mai scădem din pedepse, hai, noi nu suntem în Olanda, noi nu suntem… dar de ce n-ați încercat vreodată? Pentru că noi comunicăm, noi, avocații, suntem cei care comunicăm cel mai mult cu persoanele reținute și noi suntem, de fapt, unicii care cunoaștem toate subtilitățile unei fapte. Eu nu mă refer la factologia desfășurării, dar la anumite cauze sau situații pe care le-a avut persoana respectivă, legea noastră nu le ia în considerare, de exemplu, dacă s-a comis o infracțiune de furt, absolut pe nimeni nu interesează că persoana, de exemplu, era dependentă de jocuri de noroc, asta nu interesează pe nimeni, pentru că, în Codul de Procedură Penală nimeni nu-i cere celui care instrumentează un dosar sau procurorului să-l întrebe „de ce ai făcut lucrul acesta?” sau nimeni nu obligă procurorul să spună „măi, dar nu știu, ai furat, da, poate săptămâna trecută ce s-a întâmplat cu tine?” sau… Deci, problema asta nu există în penal, penalul este o carte contradictorie, care pune în aceleași situații o sumedenie de evenimente care nu pot fi conciliate și pe toate le pune în același rând și le cere ca toți să fie tratați la fel, or, circumstanțele sunt întotdeauna diferite. Eu vreau să spun că direcția atât în contextul proiectului despre care am adus aminte, legat de executare, cât și în proiectul despre care discutăm acum, nu cred că este o direcție corectă ca atare, absolut corectă, trebuie să decriminalizăm, dacă folosim termenul acesta, o sumedenie de sancțiuni și trebuie să aplicăm sancțiuni privative doar în situația în care alte sancțiuni nu sunt posibil de a fi aplicate, or, astăzi avem la îndemână o sumedenie de posibilități de a aplica diferite forme de sancțiuni, care pot fi foarte eficiente, nu atât de traumatizantei și care să nu permită persoanei ca să fie detașată de la organismul social, mediul în care trăiește, pentru că rata de recidivă este înaltă, iarăși, la noi în Moldova este înaltă, dar în același timp remarcăm că avem și foarte multe fapte în foarte multe infracțiuni minore, care au fost sancționate extrem de dur. Și observăm lucrul acesta în datele statistice, care sunt publicate de către Ministerul Justiției. Bănuiesc, posibil, și asta a fost un motiv de ce Ministerul Justiției a decis să vină cu acest proiect, pentru că, până la urmă, executările sancțiunilor se află în subordinea Ministerului Justiției, care trebuie să asigure o executare normală, or, în condițiile în care penitenciarul este suprapopulat, desigur, nu se poate asigura sub nicio formă o executare normală a sentințelor.”
