De asemenea, partenerii externi au oferit, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, circa 200 de milioane de lei pentru susținerea refugiaților ucraineni din R. Moldova.
Granturi și credite
În răspunsul la solicitarea Europei Libere, Ministerul Finanțelor precizează că, în ianuarie-noiembrie 2022, în bugetul public național au fost debursate granturi în valoare totală de 3,577 miliarde de lei, dintre care peste 2,9 miliarde de lei au ajuns în bugetul de stat, parte componentă a bugetului public național. Alte 630,5 de milioane de lei au fost oferite sub formă de granturi pentru diverse proiecte.
Totodată, din cele peste 12,8 miliarde de lei care au venit sub formă de împrumuturi externe, peste 7,7 miliarde de lei au fost alocate bugetului de stat, și puțin peste 5 miliarde - pentru finanțarea proiectelor.
Astfel, suma fondurilor externe care au fost direcționate către bugetul public național s-a ridicat la peste 20 de miliarde de lei sau circa un miliard de euro.
Din banii alocați bugetului de stat, 90 de milioane de euro au fost oferiți de Comisia Europeană; 9,24 milioane de dolari au venit de la Banca Mondială; 10,40 de milioane de euro - de la guvernul României și 40 de milioane de euro - din partea guvernului german.
Ministerul Finanțelor precizează că acești bani au mers pentru „finanțarea priorităților bugetului de stat”, pentru acoperirea cheltuielilor aferente majorării costurilor pentru serviciile termoenergetice instituţiilor de învăţământ și finanțarea investițiilor capitale ale autorităților bugetare”.
Suportul extern a reprezentat 18,6% din resursele bugetului de stat executate (circa 58,6 miliarde de lei) pe parcursul celor 11 luni ale anului 2022.
Autorități: „Creșterea asistenței se datorează vectorului pro-european”
Sprijinul financiar oferit Republicii Moldova de partenerii externi a crescut după debarcarea democraților de la putere, în vara lui 2019. În răspunsul oferit Europei Libere, Ministerul Finanțelor notează că „pe parcursul anilor 2019-2022 se atestă un trend ascendent al intrărilor brute de asistență externă”.
În total, în perioada respectivă, R. Moldova a primit asistență externă de circa 3,5 de miliarde de euro (circa 69,5 miliarde de lei), dintre care 35,6% au fost debursate în 2021 și 28% - în cele 11 luni ale anului 2022.
„Dinamica semnificativ ascendentă a fluxurilor externe brute, în perioada anilor 2021 și 2022, se datorează susținerii de către partenerii externi a vectorului politic pro-european al guvernului R. Moldova, precum și canalizării suportului de urgență pentru populație, afaceri și sectoarele afectate de multiplele crize cu care se confruntă țara”, se arată în răspunsul de la Finanțe.
Ministerul arată că, din 2021, mai multe state, precum Norvegia, Italia, Spania sau Irlanda, care nu vedeau anterior R. Moldova ca pe o țară prioritară pentru asistență, și-au majorat semnificativ suportul, în special, pentru susținerea refugiaților ucraineni.
Expert: „Asistența externă denotă eșecul în plan economic și social al R. Moldova”
Solicitat de Europa Liberă pentru un comentariu, expertul economic Viorel Gîrbu a declarat că asistența financiară externă depinde de forțele politice care conduc R. Moldova. El remarcă o creștere esențială a acestor fonduri în ultimii ani, precizând că, de exemplu, în cazul granturilor, suma s-a dublat în 2022 față de 2019, ceea ce ar demonstra preferințele politice ale donatorilor față de actuala guvernare, și mai puțin de situația din țară.
„Văzută din perspectiva acestor cifre, care diferă extrem de mult de la un la altul, de la un guvern la altul, asistența externă vine ca un instrument de influență a deciziilor politice, de susținere a unor forțe politice din R. Moldova, în primul rând. Prin excelență, asistența externă denotă eșecul în plan economic și social al R. Moldova, care depinde foarte mult de asistența externă. Vedem și în raportul Ministerului Finanțelor cifra de 18%, care reprezintă ponderea asistenței externe în veniturile bugetului de stat”, a spus economistul.
„Datoriile, o povară asupra finanțelor publice”
Referindu-se la faptul că 80% din valoarea asistenței externe reprezintă împrumuturi, Viorel Gîrbu a explicat că acumularea acestor credite pe parcursul anilor are un impact asupra bugetului de stat, plățile pentru deservirea datoriei externe reprezentând în 2022 cea mai mare sumă în totalul creșterii cheltuielilor față de anul precedent.
„Nu vorbim despre cheltuielile pentru domeniul social, pentru resurse energetice, dar anume pentru plata datoriilor. Datoriile reprezintă o povară foarte mare asupra finanțelor publice din R. Moldova”, a precizat analistul.
În același timp, el observă că guvernul a înlocuit împrumuturile de pe piața internă, contractate la dobânzi foarte mari, de până la 24%, cu credite externe, acordate în condiții preferențiale, cu dobânzi sub 5%.
„Împrumuturile oferite de partenerii externi au permis să reducem gradul de îndatorare pe piața internă. Donatorii înțeleg situația macroeconomică din R. Moldova și, atunci când oferă asistență externă sub formă de credite, se gândesc la capacitatea de returnare a acestora”, a precizat expertul.
Câți bani s-au adunat prin Platforma de Sprijin
În anul 2022, au fost avut loc trei conferințe ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru R. Moldova – la Berlin (5 aprilie), la București (15 iulie) și la Paris (21 noiembrie).
În cadrul celor trei reuniuni, partenerii externi de dezvoltare au anunțat angajamente financiare și umanitare pentru R. Moldova în valoare echivalentă cu circa 1,4 de miliarde de euro. La Chișinău au ajuns, deocamdată, pe această linie 420,64 de milioane de euro și 42,44 de milioane de dolari.
Ministerul Finanțelor subliniază că o parte semnificativă din suportul anunțat la aceste conferințe nu este gestionată de guvern, dar de agențiile ONU și beneficiarii diferitor proiecte investiționale. O parte din ajutoarele anunțate la București, Berlin și Paris nu sunt noi, ci vizează proiecte investiționale curente și în examinare, precum și asistență umanitară. Creditele anunțate de partenerii externi de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale vor fi contractate la necesitate de guvernul moldovean.
Pe lângă sectorul public, donatorii mai oferă asistență financiară prin intermediul agențiilor ONU sau prin intermediul anumitor instituții care gestionează astfel de fonduri, oferind suport pentru societatea civilă sau pentru sectorul real al economiei.
