Disputa dintre Ucraina și Israel a avut în centru securitatea pelerinilor pe teritoriul ucrainean și a izbucnit în public după ce Republica Moldova promisese deja Israelului, la începutul lunii august, că va facilita tranzitul a circa 30.000 de evrei spre Uman pentru a marca Rosh Hashanah (Anul Nou evreiesc) la mormântul unui celebru rabin din secolul al XVIII-lea.
La sfârșitul săptămânii trecute, Ucraina a avertizat că poate suspenda regimul liberalizat de vize cu Israelul pentru a preveni intrarea pelerinilor. Website-ul Kyiv Post a relatat despre mai multe nemulțumiri ale Ucrainei în relația cu Israelul, inclusiv despre faptul că Israelul nu mai acoperă costurile pentru asigurările medicale ale refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul israelian.
Dar luni, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a anunțat că a discutat cu omologul său israelian Eli Cohen, care i-a promis că „asigurările medicale pentru Ucraineni în Israel vor rămâne”. Ambasadorul israelian la Kiev, Michael Brodsky, a spus că ministrul ucrainean de externe a asigurat la rândul său că Ucraina nu va suspenda regimul liberalizat de vize cu Israelul.
Rolul Chișinăului în organizare pelerinajului
Autoritățile de la Chișinău au spus că, în septembrie, vor facilita tranzitul masiv al evreilor hasidici spre Ucraina, cu condiția că Israelul va prezenta garanții că autoritățile de la Kiev le vor permite intrarea.
În timpul unei vizite la Chișinău, pe 8 august, ministrul israelian de externe Eli Cohen a negociat cu șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, „operațiunea majoră” a pelerinajului la Uman, în care va fi implicată și R. Moldova.
Spațiul aerian ucrainean este închis de la începutul invaziei rusești la scară largă din februarie 2022, așa încât calea optimă pentru pelerini este să ajungă cu avionul la Chișinău, iar mai departe pe cale terestră spre Uman, aflat la mai puțin de 400 de kilometri, dacă se traversează ocolind regiunea transnistreană.
Publicația Israel Hayom a scris că se așteaptă efectuarea a circa 70 de zboruri directe din Israel spre R. Moldova, iar zeci de mii de persoane vor traversa granița cu Ucraina timp de trei zile.
Presa israeliană a mai scris că, în timpul vizitei ministrului Cohen în R. Moldova, oficiali israelieni s-au întâlnit, de asemenea, cu reprezentanți ai comunității evreiești și au făcut un tur al Aeroportul Internațional Chișinău „pentru a examina posibilitatea de a crește capacitatea de trecere”.
Esența neînțelegerilor ucraineano-israeliene
Oficialii ucraineni au descurajat călătoriile în Uman din cauza luptelor în curs de desfășurare.
Presa ucraineană a scris, după vizita lui Cohen la Chișinău, că Kievul ar putea anula regimul fără de vize cu Israelul, iar ambasadorul Ucrainei în Israel, Evgheni Korniciuk, a fost citat cu afirmația că aproximativ 10% dintre „turiștii ucraineni” sunt expulzați din Israel fără explicații.
Într-un interviu acordat ulterior serviciului ucrainean al Europei Libere, ambasadorul Korniciuk a spus însă că a fost luată în discuție nu anularea regimului fără vize cu Israelul, ci doar „posibila suspendare”.
„Acum, în ajunul lui Rosh Hashanah, s-a pus din nou în discuție problema. Suntem nevoiți , în timpul războiului să identificăm un număr mare de forțe pentru a asigura siguranța pelerinilor.
Nu este vorba despre anularea (n.r. regimului fără vize). A fost luată în considerare problema suspendării. Adică, nimeni nu avea de gând să anuleze acordul interguvernamental” privind călătoriile fără viză, a declarat ambasadorul.
Articole de presă au sugerat că Kievul ar fi avut mai multe nemulțumiri în relația cu Israelul. În ianuarie 2023, presa israeliană a semnalat că aproximativ 14.000 de refugiați ucraineni au fost privați de posibilitatea de a primi îngrijiri medicale fără plată în clinicile din Israel.
Website-ul ucrainean Kyiv Post a citat oficiali ucraineni, spunând că Kievul ar fi solicitat ca Israelul să fie exclus de la reuniunile de la Rammstein (după cum sunt cunoscute reuniunile miniștrilor apărării din NATO și alte țări aliate la care se discută despre sprijinul pentru Ucraina), din cauza „acțiunilor sale neprietenoase față de Ucraina și a poziției pro-ruse pe scena internațională”. Afirmația nu a fost însă confirmată oficial.
