Biroul Național de Statistică (BNS) informează că întrebările pentru recensământ au fost formulate în conformitate cu legislația națională și recomandările internaționale, afirmație susținută și de sociologul Vasile Cantarji, contactat de Europa Liberă.
Au fost luate în considerare și chestionarele de la recensămintele precedente, din 2004 și 2014, pentru ca datele să poată fi comparate.
Potrivit BNS, formularele au fost create și în urma unor consultări extinse cu instituțiile statului și societatea civilă, începând din decembrie 2022.
De ce autoritățile vor să știe dacă erați acasă la miezul nopții?
În mai multe întrebări este menționat miezul nopții dintre 7 și 8 aprilie 2024. BNS precizează că acest recensământ, ca orice altul, își propune să surprindă starea de la un anumit moment/dată de referință, întreaga perioadă de recenzare fiind 8 aprilie - 7 iulie 2024.
Întrebarea „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie?”, de exemplu, va ajuta BNS să înțeleagă care este reședința obișnuită a persoanei. Astfel, instituția va avea un tablou despre câți oameni trăiesc în localitatea unde are loc interviul.
Aceeași regulă a fost aplicată și la recensămintele precedente.
De ce sunt numărați doar copiii născuți vii?
Unii internauți au observat că întrebarea privind numărul de copii născuți vii până la începerea recensământului ar putea afecta emoțional unele persoane.
Sociologul Vasile Cantarji susține că statistica operează cu termenul de „nașteri vii”, iar natalitatea se calculează doar în baza copiilor născuți vii.
„Este un aspect dureros, dar o aliniere la indicatorii internaționali în statistică”, explică expertul.
De ce sunteți întrebați dacă vedeți și auziți bine?
Întrebările legate de anumite dificultăți - de vedere, de auz, mobilitate sau concentrare - au fost incluse în chestionare la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Aceste date vor fi folosite pentru dezvoltarea politicilor statului care să răspundă nevoilor diferitor grupuri de persoane cu dizabilități.
Autoritățile vor, de asemenea, să înțeleagă mai bine diferențele dintre calitatea vieții persoanelor cu deficiențe și a celor fără.
De ce contează cât ați lucrat săptămâna precedentă?
Întrebarea dacă pe durata săptămânii trecute respondentul „a lucrat cel puțin o oră pentru venit sau a contribuit fără plată la afacerea familiei” este inspirată din definiția șomajului, agreată internațional, explică sociologul Vasile Cantarji.
„Pentru a fi șomeră, o persoană trebuie să se fi aflat în căutarea unui loc de muncă pe durata ultimelor două săptămâni și, de asemenea, să fie dispusă să înceapă munca pe parcursul următoarei săptămâni după apariția posibilității de angajare. Deci, de aici vine întrebarea: din noțiunile de persoană ocupată și neocupată”, susține sociologul.
De ce este important din ce e construită casa?
Chestionarele pentru recenzarea locuințelor necesită informații specifice despre structura spațiului locativ, materialele de construcție ale casei/blocului, pereți exteriori, acoperiș.
Internauții se întreabă de ce este nevoie de aceste date și ce să facă dacă nu știu din ce materiale sunt construite casele lor. Cantarji susține că acestea au menirea de a caracteriza cantitativ și calitativ locuința, oferind astfel o înțelegere clară a nivelului de trai al populației din R. Moldova.
Sociologul mai spune că recenzorii au fost instruiți să răspundă tuturor nelămuririlor respondenților, iar datele colectate vor fi completate și din alte surse.
De exemplu, într-un bloc locativ, recenzorul poate afla numărul total al locatarilor de la administratorul blocului, întrucât respondentul nu este obligat să cunoască această informație.
Are voie recenzorul să intre în casă?
Biroul Național de Statistică afirmă că cetățenii nu sunt obligați să lase recenzorul în casă, iar dacă au îngrijorări legate de recenzor, pot suna la linia verde 0800 800 24 pentru a verifica identitatea acestuia.
Puteți fi amendat dacă nu răspundeți la întrebări?
Participarea la recensământ este obligatorie. Legea spune că fiecare cetățean este obligat să ofere, pe propria răspundere, informații corecte și complete conform chestionarelor de recensământ.
Potrivit articolului 330 din Codul contravențional, refuzul de a prezenta date în scopuri statistice sau prezentarea unor date eronate se sancționează cu amendă în valoare de la 1.000 la 2.500 de lei.
Sancțiunile vor fi aplicate doar celor care refuză categoric să participe la recensământ. Persoanele care nu au fost găsite acasă nu vor fi amendate.
Recenzorul nu are dreptul să dezvăluie nimănui datele cu caracter personal colectate în timpul interviurilor. Relevante vor fi doar rezultatele cu caracter general ale recensământului.
Ce se întâmplă dacă recenzorul nu găsește pe nimeni acasă?
Dacă recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, va lăsa în cutia poștală, la poartă sau la ușă o înștiințare care va conține datele sale de contact. Împreună cu intervievatul, va stabili ulterior o zi și o oră convenabilă pentru vizită. În total, recenzorul poate veni la o adresă de cinci ori.
Orarul recenzorilor este flexibil, în funcție de programul fiecăruia (student, angajat cu normă întreagă sau parțială, casnică etc.). Intervalul în care pot să recenzeze este între orele 8:00 și 21:00.
Preponderent, recenzorii vor vizita gospodăriile seara, în intervalul 17:00-21:00, și în zilele de odihnă, între 8:00 și 21:00.
La ce vor fi folosite datele colectate?
Recenzorii vor completa trei chestionare: pentru recenzarea persoanei, a locuinței și a spațiului colectiv de locuit.
Datele colectate la recensământ vor sta la baza proiectelor de dezvoltare la nivel de localitate și de țară, oferind răspunsuri la întrebări precum:
- Cum se va distribui bugetul public între autoritățile publice locale?
- Câte școli, grădinițe, creșe, locuri de joacă trebuie construite?
- Unde sunt necesare mai multe spitale și puncte de servicii de urgență?
- Cum trebuie de replanificat transportul public etc.?
