Linkuri accesibilitate

Unde-s mulți puterea crește. Românii și recensământul din Marea Britanie


Sau de ce este important ca românii și moldovenii din Marea Britanie să participe la recensământ

Peste un milion și jumătate de români trăiesc în Marea Britanie, iar numărul celor care vorbesc limba lui Eminescu ar putea depăși 2 milioane dacă îi adăugăm și pe moldoveni. Catalogată drept cea de-a doua minoritate din Marea Britanie, ca număr de membri, comunitatea românească, coagulată în jurul unei mâini de asociații harnice și creative, toate conduse de femei, și-a propus să capitalizeze dimensiunea comunității în putere de reprezentare și decizie la nivel local și parlamentar. Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri este mai actuală ca oricând, mai ales între românii din Marea Britanie, unde filozofia din spatele lui „Unde-s mulți puterea crește ” este motivaționalul de bază pentru recensământul dintre 21 martie și sfârșitul lunii mai.

Recensământul din UK și românii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:00 0:00

Într-o discuție organizată prin Zoom cu Europa Liberă, Andra Lucia Martinescu – The Diaspora Initiative, Alina Nicoleta Balatchi – Lupascu – The Romanian Women in the UK și Sorina Stallard- DOR- Romanian Diaspora, vorbesc despre efortul de a-i convinge pe românii din Marea Britanie să participe la recensământ. „Ne plângem mereu că statul nu ne dă, nu ne înțelege, nu ne face, nu știe unde suntem. Dar statul ăsta trebuie să primească informațiile de la noi ca să ne poată servi. Un stat și o instituție este în slujba cetățeanului atunci când și acesta din urmă indică nevoile lui și situația în care vrea să fie ajutat. Informațiile de la acest referendum vor fi date publicității abia peste 100 de ani. Dar politicile pentru următorii 10 ani vor fi trasate în funcție de aceste cifre”, spune Alina Nicoleta Balatschi.

Europa Liberă în dialog cu Andra Lucia Martinescu, Alina Nicoleta Balatchi și Sorina Stallard
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:28 0:00

Europa Liberă: Andra Lucia Marinescu ești cercetător pe final de studii doctorale la Universitatea Cambridge. Vorbește-ne despre Diaspora Initiative.

Andra Lucia Marinescu: „Am fondat în 2018 o rețea de cercetare a diasporei, care se numește „The Diaspora Initiative”, unde identificăm și culegem date despre mediul asociativ al diasporei în statele de reședință dar și la nivel transnațional. Am încercat să creez un atlas al diasporei în care să evidențiem cum se asociază românii, care este scopul activităților, care este contribuția lor în statul de reședință, dar și în România. Încercăm să aflăm numărul lor și motivele pentru care au venit aici temporar sau permanent”.

Alina Balațchi Lupașcu: „Sunt stabilită în Londra de aproape 20 de ani, iar de 16 ani sunt implicată în activitatea comuntății românești. Am văzut-o crescând iar de cinci ani împreună cu două doamne din comunitatea românească de aici am pus bazele organizației Romanian Women in the UK. Ne-am dat seama că femeile sunt coloana vertebrală a societății românești din Marea Britanie, pentru că de cele mai multe ori ele au exercițiul limbii vorbite de aici, ele gestionează familia, ele înscriu copiii la școală, ele întrețin relația cu autoritățile. Și știam că vorbindu-le lor, vom vorbi întregii comunități. Suntem o asociație atipică. Îmi place să spun că suntem singura asociație de femei din lume cu membri bărbați. Am pornit la drum cu ideea de a ajuta femeile de aici să se integreze profesional, însă am fost loviți rapid de dimensiunea socială a comunitatății românești. Astfel, activitatea noastră s-a extins pe diverse paliere, de la social, la cultural și antreprenorial. Asociația noastră a fost prima organizație de femei din Marea Britanie care a fost invitată să viziteze Parlamentul Britanic și ni s-au conferit mai multe distincții, atât de către guvernul britanic, cât și de cel român. Dincolo de faptul că încercăm să îi integrăm pe românii de aici în societatea britanică, dorim să le aducem aminte că au îndatoriri civice. De câțiva ani spunem că suntem mult mai mulți decât se spune în rapoartele de la București”

Sorina Stallard: „Ne pregătim pentru recensământ în Marea Britanie, un recensământ care are loc o dată la zece ani. Pe de o parte, este o ocazie istorică a diasporei românești de a se face văzută și auzită, si va fi ultima dată când vom folosi recensământul în formatul actual, din căci tehnologizarea va schimba și acest proces.”

Alina Balațchi Lupașcu: „Această formă de recensământ cuprinde cinci sau șase întrebări prin care noi putem să ne declarăm apartenența, limba, identitatea, să ne identificăm deci ca români prin răspunsuri la aceste cinci întrebări. Până acum, comunitatea românească fiind subevaluată prin urmare și serviciile alocate nouă au fost direct proporționale cu evaluarea lor. De aceea, am hotărât să ne întâlnim și să comunicăm pe limba comunității românești, să devenim proactivi, să luăm legătura cu autoritățile britanice, și să facem în așa fel încât să acționăm integrat spre binele comuntității românești. ”

Europa Liberă: Vedeți, din ce înțeleg, în acest recensământ o modalitate prin care să se identifice cât mai fidel numărul real al românilor care trăiesc în Marea Britanie.

836 000 de cetățeni români s-au înscris până în prezent pe această schemă de rezidență

Alina Balațchi Lupașcu: „Da. După cum știți, britanicii nu mai sunt în UE și are loc acum o schemă de reînregistrare pentru rezidență în Marea Britanie. S-au dat deja publicității cifre periodice. La ultimele cifre care prezintă cetățenii români înregistrați până la 31 decembrie 2020, se arăta că 836 000 de cetățeni români s-au înscris până în prezent pe această schemă de rezidență. Atenție, acest număr nu îi include pe cei cu cetățenie duală. Doar în familia mea suntem șase membri care nu ne-am înscris pe această schemă. Și ca mine sunt mulți. În ultimii 5-6 ani s-au născut constant 14-15 000 de copii români pe teritoriul Marii Britanii. Potrivit legii britanice, dacă parinții sunt rezidenți, copilul poate obține automat pașaport britanic. Deci nici acești copii nu sunt incluși în această cifră. Românii din Marea Britanie nu sunt interesați de recensământ, sunt foarte tineri (între 20 și 40 de ani) și nu înțeleg implicațiile și importanța pentru ei pe termen lung a acestui recensământ.”

Sorina Stallard: „În 2018, the Guardian ne plasa drept a doua comunitate de migranți din Marea Britanie (iar atunci eram estimați la 411 000, deși în discuția cu Ambasada României din Londra am ajuns la o cifră estimată de un milion și jumătate). Ca atare, discutăm de un număr triplu față de estimări. Această cifră este foarte importantă, pentru că în funcție de ea se croiește nevoia de servicii publice și de asistență pentru comunitate. Dar prin intrebările de la acest recensământ putem identifica și minoritățile (romă, maghiară etc) din cadrul comunității românești. Oamenii pot spune ce naționalitate au, cărei minorități aparțin, ce limbă maternă au și chiar dacă se consideră europeni (în sensul UE). ”

Andra Lucia Marinescu: „Foarte importantă este și reprezentativitatea atât la nivelul diasporei, cat și politică. S-ar putea crea condițiile pentru mai multă participare politică în statul de reședință, care ar da comunității mai multă influență politică, astfel încât să influențăm politicile care ne influențează direct. În acest moment agenda la nivel de comunitate este extrem de redusă și nu pe termen lung. Oamenii sunt încă extrem de reticenți în a interacționa cu instituțiile, mulți se află într-o situație precară.”

Europa Liberă: De ce ar trebui românii să participe?

Degeaba ești un om cinstit, dacă nu îți îndeplinești și aceste obligații civice

Alina Balațchi Lupașcu: „Ne plângem mereu că statul nu ne dă, nu ne înțelege, nu ne face, nu știe unde suntem. Dar statul ăsta trebuie să primească informațiile de la noi ca să ne poată servi. Un stat și o instituție este în slujba cetățeanului atunci când și acesta din urmă indică nevoile lui și situația în care vrea să fie ajutat. Dacă statul nu are aceste informații, nu ai cum să ai așteptări să ai instituții și ca statul să fie în favoarea ta. Degeaba ești un contribuabil fidel, degeaba ești un om cinstit, dacă nu îți îndeplinești și aceste obligații civice. Informațiile de la acest referendum vor fi date publicității abia peste 100 de ani. Dar politicile pentru următorii 10 ani vor fi trasate în funcție de aceste cifre.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG