Una din controversele proiectului de modificare a sistemului electoral propus de Partidul Democrat ține de felul în care va fi reprezentată în viitorul Parlament regiunea transnistreană. În stânga Nistrului inițiativa nu a fost comentată la nivel de administrație, iar experții o tratează cu scepticism.
Proiectul publicat pe site-ul Parlamentului spune că „pentru alegerea deputaţilor, Comisia Electorală Centrală constituie 101 circumscripţii uninominale permanente care acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pentru secţiile de votare de peste hotare şi pentru localităţile din stânga Nistrului”. În același timp, proiectul prevede că „alegeri în circumscripţiile uninominale constituite pentru localităţile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului constituţional, vor fi organizate după restabilirea controlului constituţional din partea autorităţilor Republicii Moldova”.
Administrația de la Tiraspol, fidelă retoricii sale potrivit căreia Transnistria ar fi independentă de restul Republicii Moldova, nu a reacționat la inițiativa democraților de a organiza circumscripții uninominale în regiunea transnistreană. Experții din regiune pe care i-am consultat spun însă că ideea este una utopică și nerealistă.
Nici nu e cazul să se aștepte reacții din partea administrației, spune expertul Vladimir Iastrebciak, fostul negociator-șef din partea Tiraspolului:
Vladimir Iastrebciak: „Această situație este privită la Tiraspol în primul rând ca ținând de afacerile interne ale Republicii Moldova și, în al doilea rând, ca fiind un argument în lupta internă politică din Republica Moldova în care noi nu ne amestecăm.
Este prematur acum să se vorbească despre faptul că anumite persoane ar putea reprezenta într-un fel sau altul Transnistria în Parlamentul de la Chişinău. În ceea ce privește perspectiva de a organiza în Transnistria alegeri prin această reformă, cred că este mai degrabă o încercare de a impune anumite lucruri din nou cu forța în loc să se facă încercări de a discuta și a se înțelege asupra unor forme de conlucrare. Dacă autoritățile de la Chişinău într-adevăr ar fi dorit să audă opinia cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în Transnistria atunci formatul de conlucrare ar fi trebuit să fie altul. Pe când acum se merge pe ideea de a adopta o decizie fără a se consulta cu nimeni, pentru ca apoi să se plângă că aceasta nu se îndeplinește.
Având în vedere toate aceste lucruri, nu văd perspective pentru punerea în practică a acestui mecanism, chiar dacă am presupune că aceste modificări în legislația Republicii Moldova vor fi introduse.”
La fel de critic față de ideea deschiderii de circumscripții uninominale în regiunea transnistreană este și directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun:
Anatoli Dirun: „Nici acum, cu sistemul proporțional, nu-mi amintesc ca vreo forță politică din Moldova să fi inclus în ultimii ani vreun reprezentant al Transnistriei în listele sale. Altceva este dacă ar fi acceptat cineva din Transnistria așa ceva.
În ceea ce privește „desemnarea” unor circumscripții uninominale în Transnistria – câte și mai câte îi pot trece Chişinăului prin cap. Pe noi, sincer vorbind, ne preocupă mai mult alte chestiuni care au o valoare practică mai mare decât o oarecare ipotetică deschidere a unor circumscripții sau o oarecare efemeră reprezentare a Transnistriei în Parlamentul Moldovei.”
Europa Liberă: Adică nu vedeți nici măcar ipotetic o variantă în care reprezentanții Transnistriei vor ajunge în Parlamentul moldovenesc și vor putea influența în vreun fel politica internă și externă?
Anatoli Dirun: „La ziua de azi nu există niciun fel de premise nici măcar pentru a discuta despre acest lucru. Printre subiectele ardente pe care le vedem este cea a posturilor mixte de control impuse Transnistriei de Ucraina și Moldova, problema circulației și alte probleme de actualitate care trebuie lămurite. În loc să se facă asta, se discută despre o ipotetică posibilitate care ține de un viitor improbabil - și este o abordare mai mult decât neprofesionistă. Iar chestiunile nesoluționate care stau acum pe masă nu creează acea atmosferă de încredere care ne-ar permite să ne mișcăm înainte. Aici cred că este problema cea mai mare.”
Să mai menționăm în final că autorii proiectului modificării sistemului electoral nu vorbesc despre numărul de circumscripții care ar urma să fie deschise în Transnistria, nici despre modul concret în care acestea ar putea funcționa sau cum s-ar putea desfășura o eventuală campanie electorală în regiunea separatistă. Nota informativă la document bifează această problemă, specificând că „la constituirea circumscripţiilor uninominale trebuie să se găsească soluţii viabile ce ţine de reprezentarea adecvată a cetăţenilor din stânga Nistrului, la fel ca și a celor din diasporă” și subliniază că la aceste capitole legislatorii trebuie să vină cu propuneri concrete în procesul examinării documentului.
