Linkuri accesibilitate

Uniunea este într-o dilemă morală și strategică greu de rezolvat (Dumitru Oprițoiu/contributors.ro)


Imagine generică

Revista presei românești.

Criza migranților împinși de Belarus la granita Poloniei și Lituaniei e discutată azi de mai mulți analiști în presa de la București.

Presa din România despre dilemele morale ale Uniunii Europene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:33 0:00
Link direct

Dumitru Oprițoiu remarcă pe contributors.ro că, deși numărul acestor migranți e mic în comparație cu valul celor care au intrat în Uniunea Europeană anterior, pe ruta balcanică, „Uniunea este într-o dilemă morală și strategică greu de rezolvat”. Totuși, o soluție, chiar imperfectă, ar exista. Dumitru Oprițoiu îl numește pe cel care a formulat-o ca propunere: austriacul Gerald Knaus, expert în migrație de la European Stability Initiative. Acesta consideră că „presiunea strategică pe Uniunea Europeană este foarte periculoasă pentru țările democratice din regiune, care ar suferi cel mai mult dacă liderii europeni se vor așeza la masa negocierilor cu Aleksandr Lukașenko sau Vladimir Putin”, așa că, rezumă Dumitru Oprițoiu, ar putea fi folosită o strategie anti-șantaj, la care să colaboreze Uniunea Europeană și statele din Est, Ucraina, Georgia, Moldova. Migranții ar putea fi relocați în aceste țări, unde să ceară azil politic. Evident, e nevoie de acordul celor trei state, cărora Bruxelles-ul va trebui să le asigure tot sprijinul financiar și politic. Catastrofa umanitară care se profilează ar fi astfel evitată, iar eventualii doritori să ajungă în spațiul European pe ruta Minsk ar renunța poate să mai plătească sume exorbitante pentru a ajunge tot în afara Europei. Soluția propusă de Knaus mai are un avantaj, subliniat de Oprițoiu: „întărirea relațiilor dintre Uniunea Europeană și țări precum Ucraina, Moldova și Georgia ar fi complet contrară obiectivelor Rusiei, înlăturând astfel imboldul de a sprijini voalat Minskul în această criză”.

Pe aceeași platformă, contributors, Cristian Felea se ocupă de atitudinea Poloniei în criza migranților : Varșovia a cerut ajutor Marii Britanii, nu Uniunii Europene, și – spre deosebire de Lituania - a refuzat să apeleze la agenția europeană specializată, Frontex. O dovadă în plus a crizei relațiilor dintre guvernul polonez și Uniunea Europeană. Cum se descurcă Polonia? A adus „în sprijinul polițiștilor de frontieră armata și, mai ales, formațiunile de apărare locale, în care s-au înrolat preponderent extremiști de dreapta, dornici să-i oprească cu forța pe migranți și, eventual, gata de bătaie și cu soldații belaruși”, scrie Cristian Felea. Or aici ar fi teren de satisfacții pentru Rusia: polonezii s-au hotărât să construiască un zid la graniță, iată deci o primă victorie. Apoi, Putin va putea interveni pentru a calma situația, căci probabil acesta îi este planul, să pozeze în salvator mai degrabă decât să intre în conflict deschis cu Occidentul, așa cum ar sugera deplasările de trupe în Ucraina, la Marea Neagră sau survolările de la granița bielorusă.

Iulian Chifu scrie pe blogurile Adevărul despre presiunile făcute de Rusia asupra Ucrainei. Dimensiunea lor trebuie măsurată inclusiv prin dimensiunea eforturilor Statelor UNite de a calma Ucraina asigurând-o de tot sprijinul, și asta „pentru a evita vreo greşeală de parcurs venind din partea Kievului sau un exces de voluntarism, ori o reacţie mai nervoasă a vreunui comandant de pe teren”. Motivul pentru care Rusia crește masiv presiunea asupra Ucrainei este, arată Chifu, „intenția de a elimina treptat zona gri dintre Occident şi Lumea Rusă”. Cheltuielile exorbitante făcute de ruși pentru exercițiile militare gigantice din această primăvară își găsesc astfel o0 explicație. Teoretic, nu s-ar fi făcut dacă nu s-ar intenționa o operaţiune majoră în viitorul apropiat.

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG