Ministrul economiei Vadim Brînzan a fost joi, 22 august, în studioul Europei Libere, unde a vorbit despre problema complexă a concesionării aeroportului internațional Chișinău dar și despre faptul că în perioada guvernării democrate „nu s-a făcut nici un fel de audit” al modului cum sunt îndeplinite angajamentele asumate de firma concesionară. Brânzan a discutat și problema alimentării cu gaze, care ar putea deveni „arzătoare” la iarnă, în caz că Rusia sistează tranzitul de gaze prin Ucraina.
Prima parte a interviului, aici.
Europa Liberă: V-ați înțeles cu transportatorii? Am înțeles că o parte dintre ei sunt gata să declanșeze grevă, se cere ridicare de tarife. Ce vor, ce puteți să le oferiți?
Vadim Brînzan: „Da, cu transportatorii am avut o discuție foarte productivă. Am discutat mai multe subiecte, inclusiv cel menționat de Dvs. Este o întrebare complexă, am moștenit-o iarăși de la fosta guvernare, de care din 2012 nimeni nu s-a ocupat, a fost ignorată. Problema e complicată, se discută cu toate părțile constituente, se analizează și când va fi soluția gata vom veni și vom prezenta-o.”
Europa Liberă: Dar, apropo, soarta gărilor a rămas să fie decisă mai pe departe de Ilan Șor?
Vadim Brînzan: „Deci cu gările am înțeles că se ocupă deja și CNA-ul, și Procuratura Generală. Vor lua decizia necesară, este un PPP din astea; când aud de PPP, mă ia groaza, pentru că încă n-am avut nici un parteneriat, nici un parteneriat public-privat. Mi se pare că acesta ar trebui să fie un mecanism foarte eficient de utilizare a resurselor statului, atunci statul duce lipsă de lichiditate, însă el, practic, peste tot a fost folosit ca o metodă legalizată de fraudare a averii statului, sincer vă spun. Aș pune un moratoriu pe toate PPP-urile până când ne lămurim cu ce avem sau ce a mai fost acolo, privatizare, au să se ocupe organele abilitate; ne vom ocupa și noi, evident.”
Europa Liberă: Planificați să mergeți să vedeți ce se întâmplă la Portul Giurgiulești?
Vadim Brînzan: „Da, desigur, numaidecât, asta e important.”
Europa Liberă: Am auzit lucruri care ridică multe semne de întrebare.
Vadim Brînzan: „Am auzit și noi.”
Europa Liberă: Ce s-a întâmplat acolo, cine a beneficiat, ce mișmașuri s-au făcut, cât de mult a pierdut statul, că nu a știut ce se întâmplă acolo?
Vadim Brînzan: „Portul Giurgiulești este port de stat alături, da, sau în cadrul?”
Europa Liberă: Da.
Vadim Brînzan: „O să-l vizitez, o să ne ocupăm de această problemă, chiar zilele acestea se petrece un concurs pentru identificarea șefului Agenției navale. Da, trebuie să merg acolo, căci asta ține și de demonopolizarea exportului de cereale și de grâne - așa-i? – care are loc pe acolo...”
Europa Liberă: Absolut! Noi știm și cine era monopolistul.
Vadim Brînzan: „Știm, da. Și ne gândim la soluții structurale, cum am putea noi, parțial, să spunem așa, să soluționăm această întrebare. Să vedem, vom merge, vom vedea, vom negocia.”
Europa Liberă: Să vorbim pe scurt și despre cooperarea cu parteneri importanți pe care îi are Republica Moldova. Am urmărit discuțiile pe care le-a avut șeful diplomației Nicu Popescu cu ambasadorul american. S-a vorbit despre „Provocările Mileniului”, un program care a adus multe roade în favoarea cetățenilor Republicii Moldova, pentru că americanii au investit sume foarte mari. Ambasadorul a spus că nu s-a mai prelungit acest program, deși el a avut o finalitate, dar putea să se meargă și în continuare, pentru că e corupție, pentru că a fost corupție, pentru că mai e corupție.
Vadim Brînzan: „Da, ne-am întâlnit în repetate rânduri cu partea americană. Unicul drum mai mult sau mai puțin construit este Chișinău-Soroca, care a fost construit conform standardelor americane, cu transparență, etc., etc., lucru pe care noi trebuie să-l aplicăm în continuare asupra drumarilor noștri. Însă să revenim la programul american – înainte de a fi lansat, țara este gradată după anumite criterii și cea mai mare carență pe care noi o avem este la capitolul justiție și lupta cu corupția. Dacă la lupta cu corupția noi deja am început să facem câte ceva și rezultatele sunt la vedere, așteptăm justiția bună. Pentru aceasta este necesară reforma justiției, pentru aceasta este necesar ca partidele politice să ia o decizie și să meargă înainte...”
Europa Liberă: Dar în general ce vrea Republica Moldova de la SUA? Ce ar aștepta? Ce ar putea să-i propună?
Vadim Brînzan: „Este partenerul nostru strategic de dezvoltare...”
Europa Liberă: Ca și Federația Rusă.
Vadim Brînzan: „Ca și Federația Rusă, deoarece am hotărât să mergem pe calea euro-atlantismului, să spun așa. Europa este pentru noi, într-un fel, călăuză în ceea ce ține de procesele democratice, de construcția democratică, în ceea ce privește bunele practici de business, care sunt în Statele Unite, ceea ce ține de cum se fac investițiile ne servesc drept exemplu. Și pe parcursul tuturor acestor ani de independență am avut toată susținerea lor - și financiară, și tehnică, și morală.”
Europa Liberă: Mai pot fi atrase investiții americane?
Vadim Brînzan: „Da, desigur. Chiar degrabă plecăm într-o vizită oficială în Statele Unite, eu am să fiu acolo...”
Europa Liberă: Pe 3 septembrie?
Vadim Brînzan: „Da. Eu voiam să plec mai înainte ca să pregătesc, într-un fel, vizita.”
Europa Liberă: Vizita prim-ministrului Maia Sandu?
Vadim Brînzan: „Exact, exact. Și ne vom întâlni și cu partenerii din Carolina de Nord, care cândva, pe vremuri au încercat să construiască o fabrică de prelucrare a cartofilor și a fost blocată această inițiativă a lor. Deci, asta ca un exemplu, dar sunt mult mai multe alte exemple. Avem companii mari americane care investesc în Republica Moldova – Lear Corporation, Coca-Cola, Mary Kay ș.a.”
Europa Liberă: Și ce investiții ar mai putea veni de peste Ocean?
Vadim Brînzan: „De exemplu, la Căile Ferate 10-12 locomotive sunt achiziționate de la General Electric, una din cele mai mari companii mondiale, americane, evident. Și nu mai vorbesc de susținerea inițiativelor în domeniul tehnologiilor informaționale – Parcul IT, Tekwill ș.a. Deci e partenerul nostru de dezvoltare, unul din cei mai importanți parteneri de dezvoltare, care pe parcursul anilor a susținut și în continuare susține Republica Moldova, mai ales în ceea ce privește inițiativele noastre legate de deconspirarea acestor scheme, de reforma justiției, de modernizarea economiei.”
Europa Liberă: Chiar dacă peste Ocean distanța este mult mai mare, peste Prut distanța e foarte mică, iar investițiile românești sunt destul de modeste. În domeniul energetic se vorbește despre multe proiecte, care ar putea să fie implementate, dar se tergiversează.
Vadim Brînzan: „Acum este undă verde pentru toate proiectele. Cu gazoductul au fost probleme de ordin birocratic, noi destul de operativ le-am
lucrăm și cu partea română să avem un punct comun vamal, ca să nu mai trebuiască să trecem de două ori.
soluționat, deci construcția merge, nicio problemă. Sunt probleme, de exemplu, la vamă, cunosc foarte bine. Am avut o întâlnire cu reprezentanții transportatorilor de mărfuri din Republica Moldova, care se întâlnesc cu probleme foarte serioase la ambele părți, practic, rânduri de kilometri, trebuie să aștepte zile întregi. Și iată venim cu ideea de a crea un sistem similar cu cel din Estonia, sistem electronic, acum se instalează videocamere, ca să vadă, să monitorizeze rândurile, ca oamenii să nu stea să aștepte acolo, dar lucrăm și cu partea română să avem un punct comun vamal, ca să nu mai trebuiască să trecem de două ori. Cu partea română lucrăm asupra armonizării sistemelor de comunicație, deci ca să eliminăm acest roaming...”
Europa Liberă: Ați văzut câte critici. Partea moldovenească poartă cea mai mare vină că până astăzi nu s-a reușit abolirea roaming-ului.
Vadim Brînzan: „Da, deci în 20 de ani nu s-a reușit și acum în două luni o să reușim... Deci am avut discuții bune cu partea română.”
Europa Liberă: Când se va întâmpla?
Vadim Brînzan: „Deci, când se va întâmpla exact, data nu v-o pot spune. Eu pot spune ce s-a decis – până la mijlocul-sfârșitul lunii octombrie și operatorii români, și operatorii moldoveni trebuie să vină cu propuneri tehnice referitor la soluționarea acestei probleme. Alte țări au făcut-o, nu știu de ce noi n-am fi în stare s-o facem. Și în afară de asta, construcția de poduri, plus ajutorul tehnic, cele 100 de milioane de euro acordate Republicii Moldova în formă de grant pentru asistență tehnică. Este un lucru pentru care suntem foarte recunoscători Guvernului și poporului român. Și multe alte proiecte de susținere, deci și stația electrică back to back de la Vulcănești, care o să ne conecteze cu rețeaua electrică europeană prin România.”
Europa Liberă: Când se va întâmpla?
Vadim Brînzan: „Aproximativ în 4-5 ani. Lucrările au demarat, 200 de milioane deja se finanțează construcția, plus 60 de milioane abia am semnat acordul pentru construcția liniei electrice care ar uni Vulcăneștiul cu Chișinăul. Deci, aceste proiecte deja sunt în deplină desfășurare. În decurs de 4-5 ani o să fie totul gata.”
Europa Liberă: Și deși este importantă și cooperarea moldo-rusă...
Vadim Brînzan: „Nici nu se discută...”
Europa Liberă: ...vă cerem să ne spuneți: o să mergeți la Moscova?
Vadim Brînzan: „Bineînțeles că o să merg la Moscova. De fapt, trebuie să vă spun mai mult, că vin reprezentanții Ministerului Transportului rus
Vin reprezentanții Ministerului Transportului rus săptămâna viitoare în Republica Moldova să negocieze cu transportatorii noștri și cu ministerul problema permiselor, centurilor, știți, problema „dozvol”-urilor.
săptămâna viitoare în Republica Moldova să negocieze cu transportatorii noștri și cu ministerul problema permiselor, centurilor, știți, problema „dozvol”-urilor, cum le numesc, care a fost creată, deja am aflat și tot background-ul de unde s-a pornit. Acolo e o istorie aparte pentru CNA, nu exista vreo limită la aceste „dozvol”-uri, pur și simplu, transportul era liber, liberalizat, să spunem așa, după aceea, cineva a venit cu o idee năstrușnică: „Da’ hai și vom introduce 75 de mii”, după care 75 de mii au devenit 34 de mii sau 15 și acum în fiecare an venim și „hai, vă rog, dați-ne încă oleacă, hai încă puțin, hai încă puțin”...”
Europa Liberă: Și cum vedeți reglementată problema?
Vadim Brînzan: „Problema poate fi reglementată în mod ideal prin eliminarea în genere, prin liberalizarea transportului. Și din această cauză partea rusă face o vizită la Chișinău, vizită de lucru, și noi vom depune efort maximal pentru a le elimina, deoarece asta deloc nu favorizează exportul sau comerțul bilateral. Partea rusă zice că „uite, mai multe camioane din Moldova vin în Rusia decât rusești vin încoace, dar noi nu punem piedici, puteți să veniți, noi în genere putem să fim în stare să eliminăm pentru ei numărul de permise”, dar apar probleme de alt ordin, undeva mare, de plată a TVA-ului etc., etc., lucruri tehnice, care ar trebui să fie rezolvate în regim de lucru, să spun așa, la nivel de export.”
Europa Liberă: Dar la acest capitol – exporturi – și cu Estul, și cu Vestul aveți o claritate?
Vadim Brînzan: „Păi suntem o punte, trebuie să devenim o punte trainică de comerț între Vest și Est. Noi trebuie să lucrăm cu toți unde putem să beneficiem noi ca țară și ca economie și, totodată, și partenerii noștri să beneficieze. Eu nu văd nicio problemă în a dezvolta comerțul bilateral și cu Estul, și cu Vestul și în genere cu toate țările care doresc să negocieze, fiindcă comerțul favorizează creșterea economică.”
Europa Liberă: Voiam să vă duc la gândul dacă aceste monopoluri, care s-au deținut până nu demult, inclusiv când e vorba de importuri și exporturi. Cineva spunea că Ilan Șor mai nu punea stăpânire pe tot importul din China, de exemplu.
Vadim Brînzan: „Sunt foarte multe mituri. Suntem o țară mică, însă cu secrete foarte mari. Totul e secretizat la noi, Doamne ferește, acolo un contract de doi bani deja e secretizat, datele personale secretizate; acolo la un aristocrat de-al nostru i-au fotografiat numerele de la mașină, Doamne, i-a ieșit toată aristocrația din el că, chipurile, Doamne ferește, date personale. Deci, mituri. OK?”
Europa Liberă: Dl ministru, s-au deținut, s-au menținut aceste monopoluri de-a lungul anilor?
Vadim Brînzan: „S-au deținut și s-a creat tot felul de mituri și legende până la aceea că Plahotniuc mai că prin perete ne ascultă. Stați, oameni buni, sunt legi ale fizicii, nu mai inventați atâtea lucruri, liniștiți-vă și luați-vă, cum
Suntem vulnerabili și avem nevoie de susținere și înțelegere din partea tuturor.
s-ar spune, în mâini și prindeți odată și odată la curaj, dar trebuie să înțelegeți că acum e un proces de reformă foarte complicat. De atâta faptul că Plahotniuc a plecat, asta nu înseamnă că el nu poate să se întoarcă, asta-i faptul că regimul, Doamne ferește, poate... Suntem vulnerabili și avem nevoie de susținere și înțelegere din partea tuturor, că a venit un Guvern nou. Unii se uită la noi de parcă am venit de pe altă planetă, dar vrem să facem ceva bine pentru țara noastră și pentru noi.”
Europa Liberă: Relația pe care vrea s-o stabilească și s-o aibă Ministerul Economiei cu mediul de afaceri. Ce relații poate și va avea Ministerul Economiei cu oamenii de afaceri?
Vadim Brînzan: „O relație, vă spun, și cu oamenii de faceri, și cu angajații, și cu angajatorii, și cu consumatorii, și cu producătorii, relație echitabilă, balansată, noi suntem ministerul care elaborează politici publice și asigură implementarea lor. Politicile acestea publice trebuie să fie...”
Europa Liberă: Politica fiscală, impozitară pe mulți îi demotivează.
Vadim Brînzan: „...Nu-i mai demotivează, că dacă stăm să ne uităm, rata efectivă de taxare în Republica Moldova îi 41%, în Statele Unite îi 49%. 41%, care eu nu spun că-i puțin, eu spun că-i mult și aș vrea să le fac 20, dacă sincer, în ideal...”
Europa Liberă: Dar e posibil?
Vadim Brînzan: „Nu, nu cred că-i posibil, dar trebuie să tindem, să râvnim s-o facem, de aceea și le spun la alții că totul se face prin comparație. Deci, sistemul de impozitare trebuie să fie echitabil, și noi o să-l facem echitabil; sistemul trebuie să nu se schimbe peste noapte, trebuie să fie transparent, toți jucătorii pe piață, toți participanții la piață trebuie să cunoască regulile jocului și să înțeleagă că ele nu se schimbă peste noapte, sunt transparente decizii luate și ne consultăm cu toți. Da, a fost o situație creată, deoarece ne-am pomenit cu o economie în stare de comă, când bani, practic, nu erau pe cont, deși
Ăștia tot se laudă că ne-au lăsat miliarde. Unde-s miliardele celea?
Era o gaură financiară nemaipomenită, au devalizat economia națională. Iată cu ce s-a ocupat Partidul Democrat și fostul Minister al Finanțelor și ne-am pomenit cu ceea ce avem noi acum și în regim de urgență rezolvăm – deschidem financiară europeană, facem reforme structurale, mai strângem merele acestea putrede și viermănoase, toate aceste spurcăciuni...”
Europa Liberă: Dl Brînzan, cu FMI cum negociați?
Vadim Brînzan: „Păi cum am negociat deja, acum ei urmează să vină să vadă dacă se implementează...”
Europa Liberă: Există presiuni din partea FMI-ului, că a intervenit și Președinția...
Vadim Brînzan: „Nu, nu, stați oleacă...”
Europa Liberă: Vladimir Voronin, fostul președinte a zis că în general unde există acord cu FMI, acolo lucrurile sunt putrede.
Vadim Brînzan: „Păi da, Vladimir Voronin îi cel mai mare expert în domeniul finanțelor. Uitați-vă la toate contractele negociate cu FMI pe parcursul anilor și contractul acesta și o să vedeți că contractul pe care noi l-am negociat acum este unul dintre cele mai soft.”
Europa Liberă: Da, dar ei îți dau morcovul, dar îți arată și biciul?
Vadim Brînzan: „Lăsați voi biciul. Uitați-vă, când au negociat cu PD-ul, au mărit vârsta de pensionare. Și ce, oamenii au ieșit în stradă să facă demonstrație? N-au ieșit. Așa că noi am negociat în genere un deficit bugetar de 3%, noi am reușit de la 2,5 la 3 ne-au permis, dar asta nu
Dacă FMI-ul vine și votează și zice că este OK de investit în Moldova, se deschide imediat finanțarea.”
înseamnă că noi în continuare o să mergem așa. Pentru ca să dezvoltăm, să creștem trebuie să facem investiții, trebuie să reformăm instituțiile statului, trebuie să angajăm oameni noi, trebuie să modificăm multe lucruri în economie. Pentru asta avem nevoie de investiții la buget, adică de suport al bugetului, că dacă să primim salarii decente, ca oamenii să nu fure, că până acum noi ne facem că plătim oamenilor, dar funcționarii la stat se prefac că lucrează. Trebuie să rupem acest cerc vicios, să le plătim salarii decente, dar și să cerem de la ei. Doi: ca să stabilizăm situația cu pensiile; trei: să reformăm până la urmă sistemul statului, că au comasat ministere peste ministere etc., nu sunt funcționale, trebuie iar investiții, investiții structurale în economie, în infrastructură, în energetică – toate aceste lucruri vin prin FMI. Și dacă lumea zice că „ei, dar FMI-ul, acolo-s nu știu câte, 40 de milioane”. Nu-i vorba de aceste 40 de milioane, este vorba despre aceea că FMI vine cu un program de audit în baza căruia toți ceilalți finanțatori...”
Europa Liberă: ...dau undă verde pentru cei care sunt disponibili să vină să-și aducă capitalul în Moldova.
Vadim Brînzan: „Dau undă verde, exact. Și dacă FMI-ul vine și votează și zice că este OK de investit în Moldova, se deschide imediat finanțarea, tot felul de finanțare din partea partenerilor de dezvoltare.”
Europa Liberă: Până astăzi, în aceste două luni și ceva, aveți anumite regrete?
Vadim Brînzan: „Nu, pentru că știu exact ce fac. Sunt anumite nuanțe că-i chestie politică și sunt nu că presiuni, aș spune, că n-am simțit multe presiuni, dar încearcă în tot felul să intre și pe geam și pe ușă cu lobby, cu chestii, poveste, însă vă spun tare simplu: tot lobbyism-ul, toate interesele de grup și personale rămân în afara pereților ministerului pe care îl conduc. Și așa o să fie atâta timp cât o să fiu ministru.”
Europa Liberă: Și pentru că e la modă acum să fie întrebat oricare demnitar ce salariu are și cum îl folosește?
Vadim Brînzan: „18 mii și nu știu câte sute de lei, care-i mai mic, mi se pare, decât salariul secretarilor de stat și al oamenilor care lucrează în agențiile Ministerului Economiei și Infrastructurii. Ei câștigă de 2-3 ori mai mult decât câștig eu, așa că nu-i vorba de bani, căci dacă ministrul vine pentru salariu la funcția asta, atunci e ceva rău cu ministrul, trebuie imediat rugat să plece.”
Europa Liberă: Suntem în ajunul aniversării a 28-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Ce mesaj aveți pentru cetățeni?
Vadim Brînzan: „Au trecut 28 de ani, e timpul să ne maturizăm, e timpul să înțelegem că suntem oameni maturi și răspundem pentru deciziile pe care le luăm. Vreau ca toți cetățenii Republicii Moldova să se bucure de această sărbătoare, să înțeleagă că am parcurs o cale mare și ne așteaptă – eu sunt sigur – un viitor frumos și o să trăim într-o țară europeană, cu o economie modernă și cu speranțe realizate.”
Europa Liberă: Ați putea să le spuneți că nu vor mai trăi dezamăgiri?
Vadim Brînzan: „Eu sunt sigur că faza cea mai dificilă pe care am avut-o s-o trăim în perioada aceasta de 28 de ani noi deja am trăit-o, eu nu cred că mai rău decât a fost nu o să fie, eu sunt sigur că o să fie mult mai bine, eu sunt sigur că, lucrând împreună și susținând acest Guvern, noi vom fi în stare în timp de jumătate de an o să vedeți deja rezultatele pozitive. Știți cum,
Facem reforma acum și vedem rezultatele peste 6-12 luni.
Deci, peste 6 luni, eu vă sigur că o să vedeți rezultate pozitive în foarte multe domenii, iar peste 12 luni, eu nu vă promit că o să fie Elveția, dar o să vă simțiți mult mai bine la noi acasă. Și toți cei care vin acum, în august, de peste hotare ca turiști, eu sper că să vină la ei acasă și să se simtă la ei acasă aici.”
