Marin Pavlescu a devenit cunoscut după ce, anul trecut, primul în R. Moldova, a denunțat șicanele la care a fost supus în armată pentru că este gay și a anunțat că nu se va întoarce la oaste din concediu, făcându-se potențial vinovat de dezertare. Sub presiunea activiștilor pentru drepturile omului și în urma indignării unor personalități publice, Ministerul Apărării a promis o anchetă, iar în marginea ei, săptămâna aceasta a căzut o nouă „bombă”: a ajuns la presă că un ofițer i-a cerut lui Marin să prezinte dovezi, cel mai bine poze, în sprijinul „pretenției” că este gay.
Scandalul legat de părăsirea samavolnică a unității militare de către ostașul Marin Pavlescu a ajuns în atenția Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. În cadrul audierilor de săptămâna trecută, maiorul Petru Corciun, care a reprezentat oficial, prin procură, Ministerul Apărării, a cerut dovezi că militarul dezertat este gay, așa cum afirmă, precizând că are în vedere un certificat medical sau poze care atestă acest lucru.
Secvența video în care maiorul de la Inspectoratul Militar revendică numitele dovezi a fost publicată pe rețele sociale de fostul ostaș care a dezertat și de avocata acestuia. Astfel cazul a fost readus în atenția publică, iar Ministerul Apărării s-a văzut silit să intervină la scurt timp cu o reacție. Ministrul Anatolie Nosatîi a inițiat o anchetă de serviciu, desolidarizându-se de punctul personal de vedere al subalternului, despre care spune că nu a fost coordonat în prealabil. Totodată, pentru a evita eventuale cazuri de hărțuire și discriminare pe același motiv în armată, ministrul a cerut instruiri atât pentru militari, cât și pentru personalul angajat.
Numai că între timp declarațiile reprezentantului Ministerului Apărării au generat un torent de critici. Coodonatoarea de program de la Centrului GenderDoc-M, Angelica Frolov, s-a arătat nedumeritră de ancheta internă dispusă de ministrul Nosatîi, atâta timp cât există o altă investigație deschisă în toamnă pe cazul Marin Pavlescu și hărțurirea lui în unitate pe motiv de orientare sexuală.
Fostul ostaș continuă să fie anchetat penal pentru dezertare, iar avocata Centrului încearcă să demonstreze că dacă dezertare a avut loc urmare a unui tratament inuman, umilitor și discriminatoriu calificativul dezertare este neîntemeiat, a mai spus Frolov. Ministerul Apărării poate învăța din această lecție, se arată convinsă activista.
„Care va fi rezultatul acestei anchete? Pur și simplu să liniștești spiritele? Vreau să văd ce-o să fie, ce-o să se întâmple și cum se va încheia în general acest caz. Faptul că noi ne-am dus la Consiliul pentru Asigurarea Egalității este o chestiune diferită de faptul că ministerul încă nu are o decizie la ce se întâmplă cu Marin.
Ministerul are nevoie de specialiști care cunosc ce înseamnă orientare sexuală și identitate de gen ca să se ocupe de aceste cazuri. Deci eu aș vedea un răspuns proporțional, de exemplu, ministerul să organizeze un training pentru câțiva reprezentanți din diverse departamente care se vor ocupa întotdeauna de cazurile acestea, să știe ce înseamnă o persoană homosexuală, să știe ce spun savanții, să nu se ghideze de propriile prejudecăți și ignoranță. O persoană heterosexuală pentru ca să nu meargă în armată îți face vreo 10 fotografii dezbrăcat, alături de un bărbat, și asta n-o să vorbească nimic despre orientarea lui sexuală”.
Solicitarea de administrare a probatoriului în modul cum a fost formulată este absurdă
Indiferent dacă reprezentantul Ministerului Apărării ajuns în atenția publică a încercat să sugereze că militarul dizertat ar încerca să simuleze orientarea sexuală pentru a fi absolvit de pedeapsă penală, comportamentul acestui ofițer este absurd și nu este fundamentat juridic, consideră și avocatul Vadim Vieru, directorul programului drepturile omului de la Asociația Promo-LEX. „Solicitarea de administrare a probatoriului în modul cum a fost formulată este absurdă. E de genul cum ai solicita unui bărbat să demonstreze prin probe că este bărbat sau unei femei că este femeie, poze sau alte chestii. În primul rând, are de suferit imaginea armatei naționale pentru că asta dovedește că unii reprezentanți ai armatei naționale nu au cunoștințe suficiente în domeniul drepturilor omului. A doua situație ține de modul cum armata națională a gestionat această criză de comunicare, în primul rând, și de drepturile omului. Și, după mine, a gestionat-o prost. Au avut posibilitatea încă de la început, când a fost primul caz, ca să ia măsuri, ca astfel de situații să nu se mai repete, să identifice cauza de ce s-a întâmplat asta, având la bază o abordare bazată pe drepturile omului. Situația nu avea să ajungă la un conflict externalizat în așa măsură”.
În următoarele zile Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării se va întruni într-o ultimă ședință, de deliberare, după care își va face publică decizia. Marin Pavlescu cere prin intermediul avocatei sale constatarea hărțuirii pe criterii de orientare sexuală și repunerea în drepturi. Dacă cererea va fi acceptată, ministerul va trebui s-o execute. Dar învățămintele acestui episod, consideră activista Angelica Frolov, e că nimeni nu trebuie să mai ceară dovezi că o anumită persoană este homosexuală, la fel ca și în cazul unui heterosexual.
