Președinta Maia Sandu a apărat decizia Chișinăului de a nu se alinia sancțiunilor occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, explicând că Republica Moldova are multiple „vulnerabilități”, atât în planul securității, cât și cel economic. Într-un interviu acordat Europei Libere, șefa statului a spus că partenerii occidentali au arătat înțelegere față de această decizie a R. Moldova. Sandu a adus drept dovadă vizitele numeroase efectuate la Chișinău în ultimele săptămâni de oficiali occidentali de rang înalt și faptul că, săptămâna viitoare, va avea loc la Berlin o reuniune a UE organizată de Franța, România și Germania în vederea stabilirii unor noi ajutoare pentru R. Moldova confruntată cu crizele refugiaților și cea energetică. Șefa statului, care a condamnat mereu agresiunea rusă în Ucraina, a mai sugerat că alinierea la sancțiunile anti-ruse putea periclita aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze, fără a cauza prejudicii Rusiei, în condițiile în care produsele moldovene oricum nu mai pot ajunge pe piața rusă din cauza blocării căilor de acces în urma războiului din Ucraina. Cererea Republicii Moldova de aderare la UE, neutralitatea, criza energetică, cea a refugiaților și bugetară, dar și „coloana a cincea” a Rusiei în Republica Moldova au fost alte subiecte abordate în interviul acordat de șefa statului Valentinei Ursu.
Europa Liberă: În regiune situația rămâne a fi destul de tensionată, continuă această agresiune rusă în Ucraina și pentru început v-aș întreba: cum afectează acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova țara? Care sunt efectele pe termen scurt, pe termen mediu și chiar pe termen lung?
Maia Sandu: „Efectele sunt majore și aici vorbim, în primul rând, de efectele economice. Cred că după Ucraina și Rusia, țări implicate în război, Republica Moldova este a treia cea mai afectată țară din cauza acestui război și aici sunt multe dimensiuni ale acestor consecințe. În primul rând, noi importam 26% din Ucraina, Rusia și Belarus, deci aceste produse nu mai pot veni din piețele de est, asta înseamnă căutarea piețelor în altă parte, asta înseamnă costuri mai mari pentru transport, și nu doar, asta înseamnă importuri mai scumpe și inflație. Pe exporturi, noi exportam 15%, iarăși asta înseamnă pentru agenții economici din Republica Moldova să-și găsească alte piețe de export, asta nu se întâmplă peste noapte, ia timp și asta înseamnă venituri ratate, asta înseamnă locuri de muncă pierdute. Partea cu atragerea investițiilor devine mult mai complicată, pentru că suntem într-o zonă din imediata apropiere a războiului, asta înseamnă riscuri de securitate, incertitudine și e mult mai complicat să atragem investitori în Republica Moldova. Nu mai vorbesc despre efectul creșterii vertiginoase a prețurilor la resursele energetice care și până la acest război erau o problemă pentru Republica Moldova, acum, din cauza războiului, această creștere a prețurilor la resursele energetice va fi de durată și va avea implicații pe o perioadă îndelungată asupra economiei și asupra vieții cetățenilor.”
Europa Liberă: Securitatea națională este afectată și ea?
Maia Sandu: „Evident, au crescut riscurile de securitate, pentru moment nu există indicii care să ne pună în gardă, care să vorbească despre un pericol imediat, dar e clar că suntem într-o zonă de instabilitate și e clar că avem vulnerabilități majore pe plan de securitate.”
Europa Liberă: Republica Moldova, o țară mică cu inimă mare. Despre acest lucru s-a zvonit în multe capitale occidentale, și la Bruxelles, și la Washington, și la Paris, și la Berlin, și în alte metropole. Să vorbim despre situația refugiaților. Bănuiesc că totuși între timp se acumulează și o povară, chiar dacă s-a vorbit mult despre generozitate, despre compasiune, despre cum au reușit moldovenii să transmită această solidaritate cu cetățenii ucraineni, totuși cu timpul se adună și probleme. Reușiți să administrați acest dosar, destul de complicat, numit „dosarul refugiaților ucraineni”?
Maia Sandu: „Este adevărat, am fost cu toții surprinși, mai ales lumea din afara Republicii Moldova, de generozitatea pe care au demonstrat-o cetățenii noștri și deschiderea cu care au primit zeci de mii de refugiați, pentru că avem astăzi 100.000 și am reușit să asigurăm tranzitul altor câteva sute de mii prin Republica Moldova. Cea mai mare parte a refugiaților sunt găzduiți de cetățeni, o parte sunt în aceste adăposturi finanțate de către guvern, 100.000 de oameni este o cifră impunătoare pentru Republica Moldova, înseamnă 4% din populația stabilă și bineînțeles că există costuri care se fac simțite. În primul rând, costuri pentru familiile care au adăpostit refugiații și, într-o anumită măsură, costuri și pentru stat. Am primit și ajutoare umanitare, dar vreau ca să fie foarte clar: două treimi din aceste ajutoare umanitare au venit pe adresa organizațiilor necomerciale, nonguvernamentale și ele sunt
Așteptarea noastră este că organizațiile internaționale care au primit bani pentru a ajuta refugiații din Republica Moldova și familiile care găzduiesc acești refugiați vor veni cu aceste ajutoare mai repede.
responsabile, sau ele au decis unde merg aceste ajutoare umanitare. Dincolo de asta, evident e nevoie de asistență financiară, pentru că și refugiații, mulți dintre ei au venit fără surse importante, pentru că așa i-a prins războiul, și familiile care au primit acești refugiați întâmpină dificultăți financiare. Speranța noastră, așteptarea noastră este că organizațiile internaționale care au primit bani pentru a ajuta refugiații din Republica Moldova și familiile care găzduiesc acești refugiați vor veni cu aceste ajutoare mai repede, pentru că știm că au fost alocate zeci de milioane de dolari unor instituții internaționale. Aceste instituții au început să lucreze, dar rata de acoperire este foarte mică, suntem totuși la mai mult de o lună de război, deci a fost timp suficient. Și așteptarea noastră este că toate aceste mijloace vor fi redirecționate în următoarele zile tuturor celor care au nevoie, pentru ca oamenii să se poată întreține, și ucrainenii care au rămas fără surse de existență, dar și familiile noastre care au găzduit acești refugiați și care au nevoie de a compensa, cel puțin parțial, cheltuielile pe care le au.”
Europa Liberă: Deci, dacă înțeleg eu corect, pe moment ajutor umanitar este suficient ca să acoperiți o parte din necesitățile acestor oameni fugiți din calea războiului, dar contează foarte mult și dimensiunea financiară?
Maia Sandu: „Ajutorul financiar, pentru că e un pic mai complicat cu ajutorul umanitar, ca să distribui aceste bunuri, ca să te clarifici cine și de ce are nevoie; în cazul ajutorului financiar este mai simplu, omul primește o sumă de bani și decide pentru sine de ce are nevoie. Aici e vorba de agențiile Națiunilor Unite care au primit aceste resurse de la mai mulți donatori internaționali, de la mai multe țări ca să ofere aceste ajutoare financiare. Și repet, ei au început, dar numărul beneficiarilor astăzi este foarte mic, e nevoie ca în următoarele zile să vedem o extindere majoră a acestui sprijin.”
Europa Liberă: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare făcuse o analiză și spunea că dacă mai continuă acest război în imediata vecinătate a Republicii Moldova s-ar putea ca fiecare al doilea cetățean al țării să fie și mai sărac decât este astăzi. Să vorbim despre combaterea sărăciei, e tocmai 1 aprilie, și nu e o zi doar a umorului, dar de astăzi guvernarea a promis că majorează pensiile.
Maia Sandu: „Crizele economice bat, în primul rând, peste cei care au venituri mici și pensionarii fac parte din această categorie a oamenilor vulnerabili. Iată această indexare care vine să compenseze prețurile mult mai mari, deci avem o inflație înaltă, vine să compenseze inflația și cu o sumă suplimentară, cei 170 de lei, care este o componentă nouă în Legea indexării pensiilor, astăzi intră în vigoare, astfel o parte din cetățenii noștri care se simt mai vulnerabili, care au venituri mai mici vor putea să primească o plată în plus. Sigur că sunt și multe alte categorii și guvernul încearcă să ajute agricultorii, pentru că e tare important să reușim să pornim sezonul agricol, vedeți că cresc la nivel internațional prețurile la produsele alimentare și este foarte important să putem să producem alimentele de care avem nevoie aici în țară, evident, să avem și un surplus, să exportăm, pentru că prețurile vor fi înalte și agricultorii vor putea să câștige mai mulți bani, dacă reușim să avem o roadă bună anul acesta.”
Europa Liberă: Anul pare a fi unul secetos. Am discutat și eu cu mai mulți fermieri, cu mai mulți agricultori care deplâng, în primul rând, efectele acestui război, pentru că unii din ei nu-și pot importa îngrășămintele, fertilizanții, alții spun că motorina, depășind prețul benzinei, e o bătaie de cap, pentru că mulți din ei nu au bani și acum e tocmai perioada pentru lucrările de primăvară.
Maia Sandu: „Sigur, importurile, exporturile noastre cu țările din est au fost oprite, pe de altă parte, prețul la carburanți a crescut foarte, foarte tare – toate aceste lucruri sunt consecințele războiului. Guvernul a anunțat ieri că va compensa 30% din valoarea accizei la carburanți, la motorină, pentru motorina folosită în agricultură și va achita dobânda pentru agricultorii care vor să se împrumute astăzi, așa încât să aibă suficiente mijloace circulante sau să facă investiții ca să trecem peste această perioadă complicată, dar e foarte clar că efectele războiului vor fi mari, vor fi de durată. Asta înseamnă să ne revedem anumite planuri, asta înseamnă să încercăm să economisim mai mult și să investim mai mult, așa cum bugetul statului trebuie să treacă și trece printr-o corectare pornind de la noua realitate, așa fiecare din noi, cu bugetul nostru personal, trebuie să ținem cont de aceste realități dure.”
Europa Liberă: Inclusiv oponenții politici vorbesc că în buget se face o gaură mare și e nevoie de rectificarea Legii bugetului. Puteți să ne spuneți foarte clar, astăzi cum se prezintă situația, când e vorba despre veniturile la buget și, în general, dacă sunt bani?
Maia Sandu: „Bineînțeles că bugetul trebuie să fie rectificat, sunt niște schimbări majore, exogene, lucruri care se întâmplă nu din cauza guvernului sau din cauza noastră aici, în Republica Moldova, sunt niște șocuri externe și noi trebuie să ne ajustăm la ele. Va crește deficitul bugetar, pentru că sunt mai mici veniturile din cauza efectelor acestui război, oamenii câștigă mai puțin, companiile câștigă mai puțin și asta înseamnă că plătesc impozite mai mici; sunt cheltuieli noi pe care trebuie să le acoperim, inclusiv cheltuielile pentru sectorul agricol – un exemplu, dar multe altele, pentru că guvernul...”
Europa Liberă: Achitarea gazului a secătuit bugetul?
Maia Sandu: „Doar pentru compensații au mers trei miliarde de lei. Imaginați-vă ce înseamnă trei miliarde de lei și ce alte lucruri am fi putut face cu acești bani, dar asta este realitatea. Prețul la gaze nu depinde de noi, noi nu avem gaze în Republica Moldova, cum nu avem petrol și, respectiv, trebuie să plătim prețul pe care ni-l oferă furnizorii. Și cum spuneam, bugetul va fi rectificat, crește deficitul bugetar, evident e nevoie să se găsească aceste resurse pentru a finanța un deficit bugetar mai mare, e nevoie de resurse suplimentare pentru ca să se ofere ajutor categoriilor cu venituri mici, categoriilor vulnerabile. În același timp, e important ca bugetul să continue să investească în proiecte de dezvoltare, oricât de mari ar fi necesitățile zilei de azi, e foarte important să menținem investițiile pentru proiecte de energetică, pentru a asigura securitatea energiei, cel puțin peste trei-patru ani, dacă astăzi nu este posibil să investim în eficiența energetică. E extrem de important și acesta este un mesaj pe care vreau ca toată lumea să-l înțeleagă, pentru că prețurile la resursele energetice vor crește considerabil în viitorul apropiat din cauza acestui dezastru pe piața mondială, în general, și asta înseamnă că trebuie să consumăm mai puțină energie, iar asta înseamnă că trebuie să investim în eficiența energetică și multe alte programe de dezvoltare. Nu vrem să renunțăm la dezvoltare, oricât de mare ar fi presiunea pe cheltuielile curente astăzi.”
Europa Liberă: De la 1 aprilie ar putea să crească prețul pentru consumul de gaze naturale, în spațiul public deja s-a informat că mia de metri cubi ar putea să ajungă la o mie de euro și s-a mai anunțat că de la 1 mai Republica Moldova ar putea să rămână și fără gazele rusești. Aveți alternative, eventual dacă se ajunge la o situație critică?
Maia Sandu: „Nu va crește tariful la gaze în Republica Moldova în luna aprilie, guvernul a anunțat acest lucru, evident că prețul crește, dar tariful existent, cel puțin pentru luna aprilie, ne permite să acoperim costurile, deci să putem achiziționa gaze. Sigur, mai departe nu știm ce va urma, nu știm care va fi prețul la gaze în luna mai, în luna iunie și în ce măsură tariful existent poate să acopere acest preț de achiziție. Sperăm să se calmeze lucrurile, dar nu avem prea multe semne de optimism. Pe a doua întrebare despre ce se întâmplă de la 1 mai, dacă avem alte resurse în cazul în care Federația Rusă decide să sisteze livrarea de gaze, există întotdeauna piața și noi putem, avem posibilitățile tehnice să cumpărăm de pe piață. Prețurile sunt anormal de înalte, asta este problema, dar prețurile sunt foarte înalte acum și de la Gazprom din cauza prețurilor înalte și la procurarea de gaze, dar și la procurarea de petrol. Deci există o alternativă tehnică, nu este foarte clară poziția Gazprom-ului, Guvernul Republicii Moldova s-a ținut de cuvânt, a lansat acest concurs pentru auditul datoriilor, nu au existat suficiente oferte, companii care să vrea să facă acest audit, de aceea s-a prelungit procesul. În continuare, guvernul prelungește acest proces și va angaja la un moment această companie, va reuși să identifice o companie de audit care să poată să facă acest audit și asta înseamnă o amânare a procesului, pentru că va dura câteva luni să se facă auditul și, după asta, discuțiile.”
Europa Liberă: Dar luați în calcul și faptul că rezultatele auditului ar putea să nu conteze pentru Gazprom?
Maia Sandu: „Nu știm ce va decide Gazprom, asta este o incertitudine, noi mergem după angajamentele făcute. Deci, guvernul a făcut niște angajamente și merge exact pe angajamentele semnate, în ceea ce ține de Gazprom, nu putem avea certitudinea ce acțiuni vor întreprinde și ce decizii vor lua.”
Europa Liberă: Asigurarea cu gaze e comparabilă și cu asigurarea cu energie electrică?
Maia Sandu: „Energia electrică este o altă poveste, dacă pot să spun așa, pentru că, din păcate, în cazul Ucrainei, care era o alternativă pentru Republica Moldova, este mai complicat să obținem un contract acum. Știu că se discută, dar nu există nicio certitudine și înțelegem de ce, pentru că Ucraina este într-o situație cu totul specială și atunci discuțiile se duc cu GRES-ul, deci cu Centrala de generare din Transnistria. Or, evident că situația nu este foarte comodă din perspectiva negocierilor atunci când există doar o sursă de furnizare. Noi ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare că spațiul ucrainean și al Republicii Moldova au fost sincronizate la spațiul Uniunii Europene, dar la modul practic nu avem încă aceste linii de tensiune înaltă construite. Știți că a fost inițiat proiectul Vulcănești-Chișinău, dar va mai dura ceva timp, de asta spuneam că oricât de complicată este situația astăzi, guvernul va găsi soluții pentru fiecare problemă în parte și pe gaze, și pe electricitate, dar oricum trebuie să reușim să mobilizăm resurse și să investim resurse în eficiența energetică, în energie regenerabilă, în alternative de furnizare a energiei electrice ca, cel puțin peste 4-5 ani, țara asta să nu mai fie într-o situație atât de complicată din punct de vedere energetic.”
Europa Liberă: Pe moment, această centrală care produce energie electrică din stânga Nistrului consumă gazul pe care îl importă Republica Moldova din Federația Rusă.
Maia Sandu: „Așa este.”
Europa Liberă: Atunci, situația poate să devină mai complicată, dacă eventual se ajunge la această închidere a robinetului de către Gazprom?
Maia Sandu: „Este și un asemenea scenariu posibil, dar eu cred că este mai puțin probabil.”
Europa Liberă: În spațiul public s-au auzit voci, inclusiv cea a fostului ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, fostul deputat Igor Munteanu, care zicea că pentru Occident nu a fost clară poziția Republicii Moldova, de ce nu s-a aliniat acestor sancțiuni împotriva Federației Ruse. Ați putea să ne spuneți Dvs., totuși, care a fost raționamentul ca Republica Moldova să nu se alinieze?
Maia Sandu: „Această afirmație a dlui Munteanu este una falsă. Partenerii noștri din Occident înțeleg foarte bine care sunt vulnerabilitățile noastre și pe plan de securitate, și pe plan economic. Dimpotrivă, ați văzut cât de multe vizite am avut în această perioadă, aceste vizite au fost anume pentru a exprima susținere și pentru a încuraja Republica Moldova și cetățenii ei în această perioadă complicată. Trebuie să spun că unii dintre ei sunt șocați să vadă cât de mari sunt problemele cu care ne confruntăm noi și ei încearcă să ne ajute ca să putem să facem față acestei situații. Atunci când se vorbește la modul general despre sancțiuni fără să se intre în detalii, asta este o abordare putem noi să lăsăm țara astăzi fără gaze naturale și fără energie electrică? Nu, nu putemfoarte superficială. Haideți să discutăm ce ar însemna asta, sancțiunile. Am zis deja că pe partea exporturilor și importurilor, cu excepția resurselor energetice, deja nu se întâmplă nimic, pentru că nu avem acces nici la piața din Ucraina, nici la piața din Federația Rusă, nici la piața din Belarus,
Putem noi să lăsăm țara astăzi fără gaze naturale și fără energie electrică? Nu, nu putem.
pentru că este acest impediment care se numește războiul și exporturile, importurile noastre nu se întâmplă. Cel mai important element am relațiilor comerciale sunt resursele energetice. Vrea să ofere dl Munteanu sau altcineva o altă soluție, putem noi să lăsăm țara astăzi fără gaze naturale și fără energie electrică? Nu, nu putem, nici de dragul cetățenilor noștri, nici de dragul celor 100.000 de refugiați din Ucraina, dintre care 50.000 sunt copii. Deci, atunci când se poartă o discuție generală, fără să se intre în detalii, se pare mai puțin serios. Repet: avem tot sprijinul partenerilor din Occident, inclusiv ei încearcă să ne ajute să găsim alternative, dar până nu găsim aceste alternative, evident că nu putem să facem abstracție de realitate.”
Europa Liberă: Dar Kievul a lăsat să se înțeleagă că e supărat Republica Moldova nu s-a aliniat sancțiunilor?
Maia Sandu: „Kievul, de asemenea, permite gazele naturale să treacă în continuare pe teritoriul său înspre Uniunea Europeană. Sigur că trebuie să facem totul ca acest război să se oprească, dar sunt anumite lucruri pe care suntem obligați să le asigurăm cetățenilor noștri. Să lăsăm țara fără resurse energetice, să vedem aici o destabilizare a situației nu ar ajuta pe nimeni, nici Republica Moldova, nici Ucraina și nici partenerii din Occident.”
Europa Liberă: Republica Moldova, Ucraina și Georgia au creat un trio și și-au anunțat intenția ca să se apropie mai mult de Uniunea Europeană. Iată că în timpul acestui război Ucraina a fost cea care a mers prima cu cererea de aderare la Uniunea Europeană, după care și Georgia, și Republica Moldova. V-ați consultat, cumva, cele trei state dacă mergeți împreună, dacă fiecare separat, pe cont propriu va merge cu implementarea prevederilor, în primul rând, ale Acordului de Asociere? Vor fi multe capitole de negociat pentru o preaderare, dacă Bruxelles-ul oferă această perspectivă.
Maia Sandu: „Este adevărat că am depus cererea de aderare la Uniunea Europeană într-un context dramatic. Nu ne-am imaginat că așa se va întâmpla. Ucraina a fost prima, după care au urmat Georgia și Republica Moldova. Am discutat cu partenerii din Uniunea Europeană, așa se face, lucrurile nu se fac sub formă de surpriză. Suntem conștienți că avem foarte mult de lucru, suntem recunoscători statelor membre care și-au exprimat sprijinul pentru procesul nostru de integrare europeană, știm că mai există state membre cu care trebuie să lucrăm și știm că este foarte mult de lucru aici, acasă. E un proces laborios, asta înseamnă și ajustarea cadrului legal, e o muncă serioasă, dar și reforme semnificative, deci reforme pe care noi oricum le-am promis cetățenilor. Nu e ceva nou și nu e ceva diferit, dar e important pentru noi să avem această perspectivă, să avem o discuție mai concretă pe următorii pași și, evident, este important pentru noi să obținem și acces la mai multe resurse, pentru că asta presupune procesul de integrare europeană: cu cât se mai deschide o ușă, cu atât mai mulți bani sunt disponibili pentru țară, ca să îmbunătățim condițiile de viață.”
Europa Liberă: În termeni optimiști, cât ar putea să dureze un răspuns clar din partea Bruxelles-ului pentru această solicitare a Republicii Moldova?
Maia Sandu: „Eu nu m-aș aventura să dau un răspuns, nu cred că cineva știe astăzi, lucruri se schimbă foarte repede, depinde de decizia statelor membre, depinde de cât se repede se vor mișca instituțiile europene, pentru că parlamentul a cerut comisiei să analizeze aceste cereri și să vină cu recomandări pentru partea politică, ce decizii ar trebui să se ia în raport cu fiecare țară.”
Europa Liberă: Țările vor merge la pachet sau fiecare separat?
Maia Sandu: „Nici acest lucru nu se știe. Deci nu există o decizie la nivelul instituțiilor europene despre când și cum se va decide pe aceste cereri, dar depinde foarte mult și de noi. Noi vom continua să lucrăm individual cu fiecare stat membru, inclusiv aceste vizite pe care le fac reprezentanții țărilor europene sunt importante pentru noi. Dincolo de discuțiile pe care le avem despre problema refugiaților, despre problemele economice ale Republicii Moldova, este și o ocazie să ne cunoască oamenii mai bine și, respectiv, să stabilim niște contacte mai apropiate, care ne vor ajuta în acest proces complicat.”
Europa Liberă: Atunci când ați semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, imediat a venit o reacție din partea Tiraspolului și ei au insistat că, așa cum insistă de mulți ani, să le fie recunoscută independența. Republica Moldova, pe calea integrării europene, cu regiunea transnistreană? Și ce șanse are rezolvarea problemei transnistrene?
Maia Sandu: „Regimul de la Tiraspol și până să semnăm noi această cerere de aderare povestește că își dorește independență, respectiv există o contradicție aici: pe de o parte, își dorește independență, pe de altă parte, îl deranjează faptul că noi am depus cererea. Ce crede regimul, nu ne interesează, pe noi ne interesează ce cred cetățenii de pe malul stâng și evident că o să căutăm soluția în continuare pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Este un subiect complicat, inclusiv în contextul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Urmează să vedem ce va rămâne din acest format de negocieri „5+2”, pentru că în acest format participă două țări care sunt în război, cred că anumite ajustări vor fi necesare, dar acum ne dorim să se încheie acest război în Ucraina cât mai repede și să putem să revenim la rezolvarea pașnică a problemelor.”
Europa Liberă: Soluționarea pașnică a conflictului transnistrean depinde și de care din aceste două țări va ieși învingătoare în urma acestui război?
Maia Sandu: „Clar că rezultatul acestei agresiuni militare împotriva Ucrainei va avea implicații inclusiv pentru modul în care putem să rezolvăm conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: Ar putea să se ajungă la schimbarea formatului de negocieri?
Maia Sandu: „Nu pot să afirm cu certitudine, dar acest lucru este posibil, nu-l putem exclude.”
Europa Liberă: Ce ar face Republica Moldova, dacă Moscova ar zice că recunoaște independența Transnistriei?
Maia Sandu: „Asta ar însemna să atenteze la o bucată din teritoriul Republicii Moldova, să nu respecte integritatea, să nu respecte dreptul internațional.”
Europa Liberă: Cât de mult ajută Republicii Moldova acest articol din Constituție referitor la neutralitate?
Maia Sandu: „Neutralitatea este un principiu care a fost susținut de cetățenii Republicii Moldova și care, judecând după sondajele de astăzi, este susținut în continuare. Noi sperăm că această neutralitate ne asigură pacea, pe de altă parte, așa cum am mai spus, avem trupe străine teritoriul Republicii Moldova, deci deja nu este respectată această neutralitate.”
Europa Liberă: Opoziția insistă să se revină la discuții pe marginea neutralității în parlament. E momentul oportun și cum vedeți Dvs., iată, dialogul putere-opoziție pe subiectul neutralității?
Maia Sandu: „Dacă vă referiți la proiectul de lege...”
Europa Liberă: Exact.
Maia Sandu: „...este unul total inutil și cred că opoziția e lipsită de inițiativă, de asta vine cu acest proiect de lege, pentru că în momentul în care principiul neutralității este scris în Constituție, atunci nu e clar de ce să mai aprobi niște legi. De altfel, opoziția întotdeauna are spațiu ca să poată să demonstreze că vrea să facă lucruri pentru cetățeni prin inițiative utile, nu ca acest proiect de lege. Dacă fac asta sau nu fac, e lucrul pe care trebuie să-l judece cetățenii.”
Europa Liberă: Și tot mai des în spațiul public apare întrebarea: sub care umbrelă Republica Moldova își asigură această securitate?
Maia Sandu: „Republica Moldova nu este sub nicio umbrelă și despre asta și vorbesc, că suntem o țară vulnerabilă și din punctul de vedere al securității, și din punctul de vedere al economiei. Și acest pas făcut al nostru într-un moment dramatic – cererea de aderare la Uniunea Europeană – este un strigăt al nostru că vrem să rămânem parte a lumii libere, că vrem să ne putem bucura de pace. Și să ne amintim că Uniunea Europeană este, în primul rând, un proiect de pace. Uniunea Europeană a fost creată după al Doilea Război Mondial, pentru ca să nu se mai întâmple războaie pe continentul european. Și am văzut că, în tot acest timp, țările care au devenit parte a unei familii au reușit să evite războaiele. Deci, inclusiv pacea este motivul din care am transmis cererea acum.”
Europa Liberă: Ucraina pare că și ea ar accepta în negocierile cu Federația Rusă un statut de neutralitate, dar vrea și garanții de securitate. E valabil acest lucru și pentru Republica Moldova, să ceară aceste garanții de securitate?
Maia Sandu: „Nu suntem în acest dialog acum, pentru că, din fericire, nu suntem în situația Ucrainei, dar bineînțeles că noi ne dorim garanții de securitate, bineînțeles că noi ne dorim să avem această certitudine că putem să ne dezvoltăm în pace și că n-o să ne pomenim într-o zi cu o agresiune militară împotriva noastră.”
Europa Liberă: Aș vrea să vă întreb în continuare dacă Instituțiile statului sunt capabile să lupte cu așa-zisa coloană a cincea, și cât de periculos este totuși că în anumite situații se activează această coloană a cincea [a Rusiei] în Republica Moldova?
Maia Sandu: „Acesta este un alt aspect de vulnerabilitate, și nu este unul nou. Instituțiile noastre au fost subminate, vulnerabilizate de-a lungul timpului. Ceea ce ne-am propus să facem este să le consolidăm, să ne asigurăm că toți cei care sunt în instituțiile statului, în special în instituții importante de securitate, sunt oameni dedicați Republicii Moldova, care lucrează pentru Republica Moldova, care respectă legea. Dar acest proces de curățare durează și, evident, toate aceste crize cu care ne confruntăm – criza energetică, criza prețurilor înalte, acum crizele declanșate de război – creează niște impedimente în activitățile noastre de consolidare a statului și a instituțiilor.”
Europa Liberă: Dar aceste elemente aprind spiritele uneori. Acum se cere o consolidare a societății, iar pe de altă parte, se creează impresia că totuși sunt și forțe care lucrează în detrimentul acestei consolidări și atunci trebuie să intervină cineva…
Maia Sandu: „Eu sunt recunoscătoare pentru unitatea de care noi am dat dovadă în această perioadă complicată și vorbitori de limbă română, și vorbitori de limbă rusă. Am văzut eforturi comune și am văzut mesaje la unitate, la solidarizare, mesaje care au criticat discursul de ură, dar suntem
Statul nostru nu este suficient de puternic, ca să poată să reacționeze rapid la aceste încercări de dezbinare, de destabilizare a situației.
totuși într-un război informațional, vedem încercări de a destabiliza situația, de a prezenta lucrurile altfel decât sunt. Nu este o noutate, doar că într-un context de risc major aceste lucruri sunt mai periculoase, instituțiile statului încearcă să intervină, am văzut câteva acțiuni, dar în continuare statul nostru nu este suficient de puternic, ca să poată să reacționeze rapid la aceste încercări de dezbinare, de destabilizare a situației. Însă nu este vorba doar de Republica Moldova, pentru că vedem și în alte state unde lucrurile stau mai bine, unde puterea acestor instituții ale statului este mai mare sau capacitatea lor este mai bună și, oricum, dezinformarea, propaganda, aceste acțiuni de destabilizare sunt prezente.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să se dezvolte o relație bună între putere și opoziție, ca și cetățenilor să le fie clar că toți politicienii sunt pentru interesul național, care înseamnă interesul pentru problemele cetățeanului și grijile cetățeanului?
Maia Sandu: „Sunt două lucruri importante aici. În primul rând, să fie oameni onești și în opoziție, și la putere. Și la putere sunt, trebuie să avem și o opoziție formată din oameni onești, pentru că atât timp cât acolo sunt grupări corupte, asta nu înseamnă politică și nu înseamnă democrație, asta înseamnă tot felul de interese. Și, bineînțeles, foarte important este ca toți, indiferent dacă sunt pe dreapta, pe stânga sau de mijloc să aibă interesul Republicii Moldova pe prim-plan, interesul cetățenilor, să nu încerce să tranzacționeze țara și viitorul ei sau prezentul ei pe niște foloase economice sau de alt fel. Și ne întoarcem iarăși, e vorba de corupție, dacă ei tranzacționează interesul țării.”
Europa Liberă: În această ultimă perioadă au apărut dispute și între putere și primarul general al Chișinăului. Pe „dosarul refugiaților” nu s-a putut găsi un numitor comun?
Maia Sandu: „Nu pot să comentez pe relația dintre guvern și primar, dar nu cred că este ceva nou, am văzut aceste ping-pong-uri și înainte. Clar că într-o perioadă atât de complicată ne-am fi așteptat la o atitudine mai responsabilă din partea celor care încearcă să facă scandal pe loc gol, dar fiecare răspunde pentru propriile acțiuni.”
Europa Liberă: Sunteți mulțumită de lupta împotriva corupției și rezultatele care se livrează pe această dimensiune? S-a putut face mai mult, se poate face mai mult, ca cetățenii să aibă încredere că instituțiile statului au ca prioritate această luptă împotriva flagelului?
Maia Sandu: „Sigur că întotdeauna se poate face mai mult și sigur că noi cu toții ne dorim să vedem rezultate mai repede, dar haideți să ne uităm la experiențele altor țări, să ne amintim câți ani i-a luat României ca să ajungă de la momentul inițierii reformei până la momentul în care instituțiile de luptă împotriva corupției au devenit puternice și au început să demonstreze rezultate. Le-a luat ani de zile. Putem să ne uităm la experiența Albaniei, care poate este mai relevantă pentru noi, pentru că pornește cam din aceeași situație și a mers pe aceeași cale sau, mai bine zis, noi mergem pe aceeași cale cu evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Noi suntem la prima etapă a reformei, prima etapă este când se întreprind anumite acțiuni și, vedem, anumiți judecători corupți au plecat, anumiți procurori corupți au plecat, nu toți, dar e un pic de diluare a acestui sistem corupt. Deci nu mai este așa ca în trecut, când se luau practic toate deciziile împotriva legii, împotriva statului, împotriva cetățenilor, există o anumită diluare a acestui sistem corupt, există anumite progrese pe investigarea unor dosare importante.”
Europa Liberă: Există progrese?
Maia Sandu: „Există anumite progrese. Clar că noi vrem să vedem finalitate și acesta este lucrul pe care l-am spus și la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS).”
Europa Liberă: Dar progrese sunt pe care dosare?
Maia Sandu: „Pe dosarele de corupție mare, pe toate există anumite progrese, dar nu există încă finalitate și noi vrem să vedem condamnări, noi vrem să vedem decizii finale ale instanțelor de judecată. Putem să spunem că există anumite progrese pe unele dosare la procuratură. Întrebarea este: ce se întâmplă în instanțele de judecată? Pentru că, chiar dacă procuratura își face treaba bine, dar acest dosar ajunge pe masa unui judecător corupt, atunci se anulează tot lucrul făcut de procurori. Există anumite progrese pe curățarea principalelor instituții de justiție. De exemplu, acum va începe acest proces de pre vetting, cum îi spunem noi, evaluarea candidaților la funcții în CSM și în CSP și sper că din vară vom avea instituții funcționale, cu oameni integri, după care va începe vetting-ul propriu-zis pentru judecători și procurori. Asta deja este a doua etapă, când o să se întâmple a doua etapă, atunci o să avem certitudine mai mare că în justiție au rămas oamenii onești.”
Europa Liberă: Când se va finaliza a doua etapă?
Maia Sandu: „Cred că e nevoie de cel puțin un an pentru acest proces, pentru că sunt mulți oameni, pentru că noi ne dorim să facem lucrurile corect, pentru că suntem monitorizați de Uniunea Europeană și de alte instituții și vrem ca ei să aibă această convingere că lucrurile au fost făcute corect, pentru că dacă nu, atunci n-o să fim sprijiniți pe aceste reforme. Și iată doar după ce se curăță toate aceste instituții, vine a treia etapă. A treia etapă e deja când propriile instituții ale justiției vor continua să facă această ordine, deci vom avea un CSM și aceste comisii disciplinare formate din oameni onești și capabili care să sancționeze imediat, deci să nu fie nevoie de intervenție din afară, cum se întâmplă acum. Această Comisie de evaluare externă extraordinară este
W foarte important să ai oameni onești, dar nu este suficient.
intervenție din afară, pentru că sistemul nu se poate curăța. Deci la a doua etapă se curăță sistemul din afară și la a treia etapă deja trebuie să avem un sistem care se auto-administrează și nu are nevoie de intervenție din afară, dar o problemă tare importantă este și capacitatea. Nu este suficient să ai oameni onești, e foarte important să ai oameni onești, dar nu este suficient. Noi ne-am confruntat cu cazuri de corupție mare, complicate, e nevoie de investit în capacitate, capacitate de a lucra cu procuraturile din alte țări, pentru că iată aici e o problemă acum. E și o problemă să obținem acordul tuturor jurisdicțiilor să coopereze, inclusiv la ultima ședință a CSS-ului am discutat despre probleme concrete, sunt anumite jurisdicții care nu vor să coopereze.”
Europa Liberă: Dar cum se explică această lipsă de dorință de a coopera?
Maia Sandu: „Pentru că aceste jurisdicții sunt în țări mai puțin transparente, în țări care în continuare permit offshore-urile, care în continuare încearcă să închidă ochii la banii mari, dar nu curați, murdari, care vin în economiile lor. Subiectul e mai mare decât Republica Moldova. Inclusiv la evenimentul organizat de Casa Albă în decembrie, la care am fost invitată să vorbesc despre subiectul combaterii corupției, am spus că e nevoie de un efort la nivel global, să luptăm cu offshore-urile, să luptăm cu aceste tranzacții de spălare a banilor, să avem un mecanism de a reacționa mai repede, în special când vin solicitări din țări cu instituții fragile. În Republica Moldova noi nu o să avem o procuratură foarte puternică în jumătate de an, pentru că durează să construim o procuratură puternică după ce ea a fost subminată atâția ani, dar putem să avem parteneri, procuraturi foarte puternice din țările cu democrație consolidată și atunci am putea mai repede să găsim banii, să-i aducem în Republica Moldova. Sunt multe lucruri, cred că anumite progrese s-au făcut, dar nu sunt suficiente și evident că trebuie să insistăm ca să mergem mai repede pe această reformă.”
Europa Liberă: Dvs. de mai multe ori v-ați plâns la Interpol că nu acceptă să pună pe lista neagră mari figuri ale corupției din Republica Moldova fugite în străinătate. Nu este acest refuz legat de practica Interpol de a nu urmări politicieni?
Maia Sandu: „Eu nu cred că Plahotniuc poate fi numit politician, eu cred că să-l numești pe Plahotniuc politician este o insultă la adresa democrației. Plahotniuc este un hoț, este un om care a comis abuzuri, care a încălcat legea și din perspectiva asta ducem discuțiile cu Interpolul. Da, pentru noi este o decizie neclară de ce în 2020 cei de la Interpol au decis să îl scoată din lista celor care sunt monitorizați și urmăriți, dar asta nu înseamnă că noi o să renunțăm. O să revenim cu mai multe probe, cu mai multe detalii, asta nu are nimic cu politica și nu are nimic cu democrația, asta este despre corupție.”
Europa Liberă: Dar nu e singurul care...
Maia Sandu: „Da, putem să discutăm și despre alții, dar acesta era exemplul cel mai elocvent. Repet, e o insultă la adresa democrației să spui că Plahotniuc este politician.”
Europa Liberă: De ce vă este cel mai mult frică acum și dacă vă este frică?
Maia Sandu: „Bineînțeles că am tare multe îngrijorări. Și sunt îngrijorări care țin de siguranța cetățenilor Republicii Moldova, sunt îngrijorări majore pe partea economică, pentru că oricât am încerca noi să atenuăm consecințele acestor crize și în special ale războiului, ele sunt și vor fi în continuare, și vor fi resimțite de fiecare cetățean, și vor fi resimțite de agenții noștri economici. Aici este cea mai mare problemă – cum să facem ca, în pofida consecințelor dramatice ale războiului, să putem să menținem un standard de viață și să reușim să mergem mai departe? Evident că războiul este cea mai mare problemă și ceea ce îmi doresc cel mai mult este ca să fie oprit acest război cât de curând.”
Europa Liberă: Urmează negocieri cu FMI, unii spun că FMI impune și anumite condiții care nu neapărat sunt în favoarea statului. E gata Republica Moldova să negocieze? Și care ar fi cele mai sensibile aspecte ale dialogului cu FMI?
Maia Sandu: „Eu nu cred că sunt probleme pe care se discută pe contrasens, dimpotrivă, FMI ne recomandă să creștem cheltuielile ca să putem să susținem și păturile vulnerabile și să susținem și dezvoltarea economică, întrucât în situația în care economia nu crește trebuie să crești cheltuielile. Evident că trebuie să găsim aceste surse pentru a crește cheltuielile și o dovadă în plus la răspunsul pe care l-am dat în raport cu atitudinea Occidentului, Occidentul nu doar că ne susține în decizia noastră, dar trei țări – România, Germania și Franța – au decis că e nevoie de un sprijin mai mare pentru Republica Moldova după vizitele pe care le-au avut aici. Și săptămâna viitoare la Berlin aceste trei țări organizează o ședință pe Republica Moldova cu toate țările membre, unde vor veni reprezentanți ai tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, va merge doamna prim-ministru cu echipa și iată toată această lume va discuta cum pot să ajute Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce așteptări are Republica Moldova de la acest eveniment din Germania?
Maia Sandu: „Acesta este un semnal de sprijin major și Republica Moldova merge acolo cu informații despre deficitul bugetar și necesitățile de finanțare ale bugetului; Republica Moldova merge cu informații și proiecte concrete pe care vrea să le realizeze în câteva domenii – și în domeniul energetic, cum am spus, și în domeniul social, și în domeniul protecției hotarelor, managementul hotarelor din cauza situației în care suntem. Deci, acesta este un semnal foarte clar, dacă toată lumea a lăsat deoparte alte probleme și a decis să facă o ședință a donatorilor pentru Republica Moldova, ca să poată să acorde ajutor imediat.”
Europa Liberă: Atunci când v-am întrebat despre negocierile cu FMI m-am referit și la unele declarații ale liderilor de opinie, care spun că FMI nu apleacă ușor urechea la problemele agricultorilor, de exemplu, ca să fie majorate subvențiile pentru agricultură, la alte probleme sociale. Credeți că pot să apară probleme?
Maia Sandu: „Guvernul a majorat Fondul de subvenționare în agricultură de la un miliard la un miliard și 500 de milioane de lei. Deci, cum poți să faci asemenea declarații în momentul în care se majorează cu 500 de milioane de lei Fondul de susținere în agricultură? Guvernul a anunțat joi sprijin pentru acest sezon agricol, pentru agricultori. Da, normal că noi ne-am dori cu toții mai mulți bani, dar în momentul în care banii la buget vin mai puțini din cauza crizei economice încercăm să alocăm tot ce avem, inclusiv resurse externe. Deci, FMI este cel care merge împreună cu guvernul acum să convingă donatorii să obținem mai mult sprijin bugetar. FMI nu spune că trebuie să micșorăm cheltuielile, ei spun că trebuie să le majorăm acum și o să încercăm să le majorăm, evident, într-o anumită limită.”
Europa Liberă: Cu interlocutorii Dvs. vorbiți despre nevoia diversificării piețelor pentru produsele moldovenești.
Maia Sandu: „Așa este.”
Europa Liberă: E ușor să obții promisiune, și nu doar promisiune, ca să fie deschise aceste piețe occidentale pentru produsele din Republica Moldova?
Maia Sandu: „Am discutat cu Uniunea Europeană, nu avem o decizie finală, dar avem niște semnale pozitive, inclusiv această discuție cu statele membre la Berlin sper să ne ajute să obținem o decizie finală la nivel politic. E foarte important pentru noi să putem să deschidem piețe noi. Știu că guvernul discută și cu alte piețe, cu alte state dincolo de Uniunea Europeană, vor fi aceste soluții, doar că durează și iată în această perioadă evident că sunt anumite pierderi.”
Europa Liberă: Pentru finele lunii mai aveți o invitație să mergeți acolo unde ați studiat, la Harvard, aveți și un discurs. Cu ce mesaj intenționați să mergeți și veți ajunge la acest eveniment?
Maia Sandu: „Trebuie să spun că eu am confirmat participarea la acest eveniment înainte să înceapă războiul, acum este această incertitudine. Îmi doresc, evident, să ajung, dar depinde de cum vor evolua lucrurile aici. Eu am fost invitată să le vorbesc absolvenților acestui an despre experiența mea, despre ce am făcut eu după școală, cum am făcut lucrurile. Și bineînțeles că este o onoare pentru mine să revin acolo și să pot să împărtășesc experiența mea, și este și o posibilitate să vorbesc despre Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar pentru Republica Moldova problema cadrelor mai e încă în vigoare?
Maia Sandu: „Este foarte și foarte mare în continuare, este o problemă foarte mare, încercăm să consolidăm instituțiile, încercăm în continuare să convingem oamenii care au plecat din țară, să revină. E mai greu acum, pentru că războiul din Ucraina a făcut lucrurile mai incerte și oamenii sunt mai puțin deschiși acum pentru ca să se mute acasă.”
Europa Liberă: Alții spun că depun CV-urile, dar greu le vin răspunsuri.
Maia Sandu: „Cred că depinde de la o instituție la alta, dar în mare parte toată lumea, toate instituțiile au nevoie de oameni competenți și oameni onești. Așa că vă rog să aplicați, toți cei care vor să vină să dea o mână de ajutor îi rog să aplice.”
Europa Liberă: Dna președinte, vă mulțumim foarte mult pentru această discuție și așteptăm să mai avem asemenea interviuri!
Maia Sandu: „Și eu vă mulțumesc!”
