Președinta Maia Sandu a condus miercuri o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, anunțată pe tema „combaterii corupției mari”. În declarațiile făcute după întâlnire, la o conferință de presă, președinta nu a adus informații noi despre acest efort, pe care ea și guvernarea PAS îl prezintă ca pe principala lor prioritate politică, spunând doar că lupta va continua, unele legi vor fi îmbunătățite șamd. Aceste declarații vin după de s-au înmulțit criticile la adresa lipsei de succese palpabile în combaterea corupției, formulate inclusiv de un creditor extern important al Moldovei
Înainte de izbucnirea invaziei ruse din Ucraina, critici referitoare la ceea ce părea a fi o lipsă de progres în lupta cu corupția mare se făcuseră deja auzite din partea unor instituții pe care Chișinăul mizează atunci când caută finanțare din exterior. Vorbind presei moldovene într-un interviu, Rodgers Chawani, reprezentantul FMI la Chișinău, a spus în februarie, înaintea războiului: „lupta împotriva corupției continuă să se concentreze pe cazuri minore de corupție și nu a dus la sancțiuni care ar descuraja actele de corupție și care ar trebui să fie proporționale și eficiente”.
Când ostilitățile din țara vecină erau deja în toi, FMI a trimis o misiune la Chișinău, iar la încheierea ei, Fondul Moinetar Internațional s-a declarat dispus să aloce finanțare suplimentară R. Moldova, pe lângă tranșa obișnuită din acord programată pentru luna septembrie, pentru a o sprijini în fața unor noi riscuri financiare, apărute odată cu invazia rusă din țara vecină.
După reuniunea de miercuri a Consiliului Suprem de Securitate, Maia Sandu a spus că în cadrul întâlnirii au fost căutate soluții pentru impulsionarea dosarelor marii corupții:
„Am discutat despre cum instituțiile pot coopera și trebuie să coopereze mai bine pentru ca să vedem finalitate pe aceste dosare.”
„Am discutat despre anumite impedimente pe care le avem în cooperarea internațională, pentru că știți că foarte multe elemente ale acestor cazuri de corupție mare sunt cu resurse scoase din țară sau chiar hoții principali sunt plecați din țară, respectiv aici avem nevoie de colaborarea instituțiilor internaționale,” a mai spus șefa statului, fără să precizeze despre ce „impedimente” este vorba.
În același timp, o serie de foști politicieni moldoveni considerați de guvernarea PAS responsabili inclusiv de furtul bancar, s-ar mai afla încă în străinătate: Vlad Plahotniuc în Turcia, Ilan Șor în Israel, Veaceslav Platon în Marea Britanie. În ianuarie, când Interpol a refuzat încă o dată să-l dea pe Plahotniuc în căutare internațională, Maia Sandu a calificat drept „ciudat” acest refuz și a anunțat că autoritățile moldovene își vor continua demersurile pe plan „bilateral”.
Pe de altă parte, oponenții politici ai guvernării nu cred în aceste eforturi. În primul rând, așa cum spune parlamentarul socialist Grigore Novac, pentru că puterea nu și-ar dori cu adevărat să-i ajungă din urmă pe unii din „marii corupți”. În al doilea rând, adaugă parlamentarul socialist, pentru că dacă chiar și-ar fi dorit asta, nu și-ar fi subordonat, cum crede Novac, instituțiile de luptă cu corupția:
„Se mimează această luptă cu corupția. Pentru că dacă nu este pâine, livrezi măcar spectacol. Iată, pâine nu le poate livra oamenilor, pentru că pâinea este foarte scumpă și atunci se livrează spectacol – numele acestui spectacol este „lupta cu corupția”. Și-au amintit de ea pentru că parcă se mai reduce din pericolul acesta militar din țara vecină – a venit timpul pentru lupta cu corupția.”
Dar lucrurile par să se miște totuși în ce privește combaterea îmbogățirii ilicite. Cel puțin trei judecători sunt cercetați acum de procuratura moldoveană pentru presupuse averi dobândite ilegal, dar și un fost șef de la SIS din perioada guvernării democrate.
Alți magistrați din sistemul moldovean și-au depus recent demisia, iar unii spun că tot pentru a-și feri averile de cercetările oamenilor legii, care ar fi devenit mai perseverenți în căutările lor.
