Premierul Ucrainei Volodimir Groisman a semnat la Chișinău împreună cu omologul său moldovean Pavel Filip un acord privind deschiderea punctelor comune de control la frontieră, inclusiv pe segmentul transnistrean. La conferința de presă comună a celor doi premieri, Pavel Filip a amintit că Moldova și Ucraina au deschis deja, în iulie anul acesta, un prim punct de control mixt la Pervomaisk-Cuciurgan. Pavel Filip a spus că a mai discutat cu omologul său despre recunoașterea reciprocă a proprietăților, finalizarea procedurii de demarcare a frontierei și despre procesul de funcționare a complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk.
Europa Liberă: Cum definiți Dvs. cooperarea moldo-ucraineană în condițiile în care la nivelul instituțiilor prezidențiale dialogul pare să fie lipsă, iar politicienii de la putere din ambele state arată o apropiere tot mai strânsă și-și exprimă intenția fermă a Chișinăului și a Kievului de a continua colaborarea în implementarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană, îndepărtându-se în același timp de politica promovată de Kremlin? Cum definiți Dvs. această relație dintre Chișinău și Kiev?
Oazu Nantoi: „Nu numai reprezentanții LGBT din Republica Moldova n-au președinte, dar și noi, ceilalți cetățeni, n-avem președinte. Prin urmare, nu e de mirare că dl Dodon, care se comportă ca un agent de influență al Federației Ruse, nu este agreat nici la București, nici la Kiev. În rest, trebuie să spunem deschis că Ucraina, pe durata independenței sale, a avut mai multe faze în raport cu regiunea de est a Republicii Moldova, Transnistria, și cu Republica Moldova. Or, după agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, anexarea Crimeii, s-a observat că atât Ucraina, cât și Republica Moldova sunt în fața acelorași provocări, nemaivorbind de faptul că ambele țări au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în mod absolut firesc, a apărut acel parteneriat, care deja s-a materializat, de exemplu, în punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, ceea ce a deranjat foarte mult Federația Rusă; nici să nu-i menționăm pe cei de la Tiraspol, că nu merită. Și a fost semnată Hotărârea Guvernului de la Kiev cu privire la instaurarea încă a posturilor comune de-a lungul porțiunii frontierei și este evident că Ucraina este acea țară care asigură supraviețuirea Republicii Moldova ca stat în condițiile în care Federația Rusă promovează o politică expansionistă și agresivă.”
Europa Liberă: Cei doi premieri au semnat la Chișinău un acord privind deschiderea punctelor comune de control la frontieră, inclusiv pe segmentul transnistrean. Ați amintit și Dvs., Moldova și Ucraina au deschis deja în vara acestui an un prim punct de control mixt la Pervomaisk-Cuciurgan, chiar credeți că vor stăpâni, vor gestiona întregul segment transnistrean la hotarul moldo-ucrainean cele două părți – Chișinăul și Kievul?
Oazu Nantoi: „În cazul dat este vorba în exclusivitate de voința politică de la Chișinău și de la Kiev, dar instaurarea unui asemenea control, cum spun matematicienii, este necesară, dar nu este suficientă, dacă ne gândim la problema conflictului transnistrean, în special, prezența militară a Federației Ruse și demontarea structurilor anticonstituționale ale acestui regim. Totuși, eu sunt optimist. Atâta timp cât Ucraina este un actor foarte important, care se bucură de suport din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene și ambele țări au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană și rămâne doar să așteptăm ca Guvernul de la Chișinău să facă față acelor provocări care sunt dictate în Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: Cei doi prim-miniștri au semnat o Foaie de parcurs pentru dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene pentru anul viitor, pentru 2018, și printre priorități se regăsește intensificarea eforturilor pentru interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și ale Ucrainei cu sistemul energetic european și pentru asigurarea căilor alternative de aprovizionare cu gaz natural. Iată, pe această dimensiune credeți că se va rămâne doar la declarații frumoase sau la modul practic se poate face ceva, deși e clar că se cer resurse financiare destul de mari?
Oazu Nantoi: „Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991 și pe durata acestui interval de timp, practic nu s-a făcut nimic pentru independența energetică și securitatea energetică a Republicii Moldova în ceea ce privește, în primul rând, interconexiunile cu rețelele energetice din România. Acel gazoduct Iași-Ungheni este, deocamdată, cel puțin un simbol. Se cere un program mult mai complex și mult mai costisitor și eu vreau să spun cu toată responsabilitatea că această stare de lucruri este determinată de coruperea celor de la Chișinău, care nu doreau ca să aibă relații transparente în domeniul energetic cu piața energetică a Uniunii Europene. Acum și Ucraina se confruntă cu aceleași provocări, dar și Republica Moldova. Federația Rusă insistă foarte mult ca să fie construit un nou gazoduct prin zona de nord, fluxul de nord nr. 2, ca sistemul de tranzit al gazelor pe teritoriul Ucrainei să rămână neutilizat. În asemenea situație, Republica Moldova se supune unor riscuri foarte mari și trebuie în regim de maximă urgență să fie realizată această interconexiune cu piața energetică a Uniunii Europene. În cazul dat e vorba de România vecină. Eu sper că în ultimul ceas guvernarea de la Chișinău și-a dat seama despre gravitatea situației, deoarece atunci când în iarna 2008-2009 a existat așa-zisul războiul gazelor între Ucraina și Federația Rusă, noi am rămas ostatici, nemaivorbind de un sfert din Europa și doar grație faptului că Ucraina ne-a susținut, noi n-am înghețat în acea iarnă. Acest șantaj trebuie să fie terminat și soluția este foarte simplă din punct de vedere logistic. Se cere voință politică și ceva resurse.”
Europa Liberă: Domnule Nantoi, credeți că această cooperare moldo-ucraineană are de câștigat pe moment și grație faptului că ar exista o relație bună între domnii Poroșenko și Plahotniuc?
Oazu Nantoi: „Este o greșeală gravă și o situație absolut anormală când noi încercăm să interpretăm interesele naționale ale Ucrainei și ale Republicii Moldova, inclusiv relațiile la nivelul structurilor statale, la nivelul relațiilor interpersonale. Dar dacă aceste două persoane mâine se vor sfădi?”
Europa Liberă: Eu v-am întrebat: pe moment, această cooperare e bună și datorită faptului că ar exista o amiciție între cei doi?
Oazu Nantoi: „Nu, nu… Eu nu sunt expert în relațiile interpersonale între dl Plahotniuc și dl Poroșenko. Eu văd interesele statului Ucraina și ale statului Republica Moldova. Pe moment există condiții obiective pentru ca acest parteneriat să fie în beneficiul ambelor țări. Punct.”
Europa Liberă: Cele două guverne vor să asigure implementarea prevederilor Acordului privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru, precum și finalizarea procesului de negocieri privind recunoașterea reciprocă a drepturilor de proprietate, reglementarea juridică a condițiilor de exploatare a complexului hidroenergetic nistrean. Iată aici să ne oprim un pic, la exploatarea complexului hidroenergetic nistrean. Ce credeți Dvs.? Știți că au apărut și voci critice referitor la acest subiect?
Oazu Nantoi: „În calitate de persoană care zboară cu avionul AN-2 deasupra localității Vadul lui Vodă și văd Nistrul de sus, orice ar fi spus ecologii noștri, Nistrul moare. Asta este evident; este plin de alge, râul se degradează și moare. Și eu nu cred că o țară cu o populație de aproape 50 de milioane de oameni, industrializată cum este Ucraina, poate fi salvată prin resursele energetice ale râului Nistru, nemaivorbind de faptul că municipiul Chișinău se alimentează cu apă din acest râu. Aici, conducerea Republicii Moldova trebuie să aibă o poziție mult mai fermă în sensul acela ca să asigurăm supraviețuirea râului Nistru și rezolvarea acestor probleme, care durează aproape trei decenii, cu demarcarea frontierelor, cu recunoașterea dreptului de proprietate al Republicii Moldova și asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei etc., etc. Așa că aceste probleme învechite constituie un fel de test în ceea ce privește sinceritatea declarațiilor făcute de politicieni în fața camerelor de luat vederi.”
