Procurorul general, Alexandr Stoianoglo trebuie să demisioneze pentru ca nu există finalitate în dosarele de rezonanță, iar din sistemul judecătoresc ar trebuie să plece mai mult de jumătate din corpul de magistrați, e de părere Valeriu Pașa, președintele Comunității Whatch Dog.
Europa Liberă: A fost constituit legislativul, ce impresie v-a lăsat ședința în parlament?
Valeriu Pașa: „A fost o ședință obișnuită, nimic deosebit. Poate un pic surprinzătoare atitudinea celor din Partidul Șor, care au decis să nu sară pe baricade, dar au ridicat lăbuțele și dau clar de înțeles că ei nu vor fi o opoziție proactivă, în speranța, probabil, că asta ar putea să le reducă din presiunea justiției penale. Nu cred că îi va ajuta. Cred că nu există iluzii în privința acestei grupări criminale în tabăra actualei puteri.”
Europa Liberă: Asta trebuie s-o spună justiția.
Valeriu Pașa: „Justiția s-a cam exprimat, parțial, având în vedere blocajele orchestrate care s-au produs în justiție, ne aducem aminte acest circ interminabil ce la Curtea de Apel Cahul, aceste dosare care se pregătesc pentru a fi transmise în judecată cu anii, în condițiile în care vine Procurorul General și cere ridicarea imunității unor deputați în parlament.
Asta s-a întâmplat în vara anului 2019, dacă vă aduceți aminte, cu mai mulți deputați – și până acum acele dosare n-au fost transmise în judecată.”
Europa Liberă: Astăzi Procuratura Generală ne-a anunțat că dosarul lui Denis Ulanov e deja trimis în judecată.
Valeriu Pașa: „Astea sunt așa, niște floricele.”
Europa Liberă: Și ce va urma, ce ar trebui să urmeze?
Valeriu Pașa: „Ar trebui să urmeze, în primul și în primul rând, reforma Procuraturii Generale. Dl Stoianoglo trebuie să plece. Dl Stoianoglo nu face față funcției pe care o deține.”
Europa Liberă: El a spus că nu va pleca, pentru că nu sunt motive, el nu a încălcat legea, el încearcă să livreze rezultate, trebuie să se țină cont că și pe interior a fost rezistență.
Valeriu Pașa: „Dl Stoianoglo a schimbat tot ce și-a dorit în procuratură, inclusiv șefii procuraturilor tematice, PCCOCS și Procuratura Anticorupție. A schimbat nu doar conducerea, dar până și adjuncții, a schimbat până și componența Procuraturii Anticorupție, unde a adus oameni care, în loc să se apuce de treabă, l-au servit pe Veaceslav Platon. Dl Stoianoglo trebuie să plece.”
Europa Liberă: Și dacă nu pleacă?
Valeriu Pașa: „Dacă nu pleacă, va fi un conflict între Procuratura Generală, puterea politică și societate. Care va fi rezultatul e foarte greu să estimăm acum, dar eu sper foarte mult că dl Stoianoglo, totuși, ține mult mai mult la bunul său nume și nu va dori să țină lucrurile pe loc, să fie cauza eșecurilor și tărăgănărilor din justiție.”
Europa Liberă: Dar dacă acum va face abstracție de politică și totuși va începe să livreze rezultate, Procuratura Generală, atunci dl Stoianoglo ar avea motiv să plece?
Valeriu Pașa: „Dl Stoianoglo a avut, timp de doi ani...”
Europa Liberă: Încă nu sunt doi ani.
Valeriu Pașa: „A fost un an și jumătate când am avut o putere politică care nu și-a dorit reforma justiției, care nu și-a dorit pedepsirea hoților, mă refer la guvernarea PSRM – Igor Dodon. Însă am avut și o perioadă de tranziție, de mai bine de o jumătate de an, mă refer la perioada care a trecut după alegerile prezidențiale, când a avut suficient timp să livreze rezultate. Dumnealui a avut timp, inclusiv, după alegerile parlamentare, când a putut livra. În loc de asta, noi vedem în continuare cum Procuratura Generală face jocul lui Veaceslav Platon, vedem cum sunt blocate dosarele care-l vizează pe Vlad Plahotniuc, inclusiv dosarul Metalferos, care se mișcă extrem de prost, în condițiile în care acolo sunt dovezi, sunt semnăturile lui Plahotniuc. Noi vedem cum dosarele gen concesionarea aeroportului nu se mișcă pur și simplu. Nimeni nu este trimis până acum pe banca acuzaților. Vedem că furtul miliardului se mișcă extrem de lent, vedem că procurorii odioși din sistemul lui Plahotniuc sunt bine mersi și, în cel mai bun caz, și-au dat doar demisia. Inclusiv în ce privește acele cazuri pe care dl Stoianoglo le-a recunoscut drept cazuri fabricate, nu a fost pedepsit până acum nimeni.
Eu cred că dl Stoianoglo a avut până acum suficient timp să demonstreze că își dorește cu adevărat...
Nu-l acuz că ar fi încălcat neapărat legea, nu cunoaștem acest lucru, vorbim despre o evaluare a muncii pe care dumnealui a făcut-o. Mai mult decât atât, eu nu exclud că într-o perspectivă mai lungă dl Stoianoglo se va dovedi ca a fost unica soluție bună în realitățile obiective care au existat începând cu anul 2019, acel procuror de tranziție de care, poate, a fost nevoie. Timpul va arăta, nu-l acuz că a fost un procuror nepotrivit în această perioadă.”
Europa Liberă: Dar se consideră că influența cea mai mare o are Consiliul Procurorilor și nu Procurorul General.
Valeriu Pașa: „Da. Și noi vedem că acest consiliu stă aliniat, sută la sută, în spatele dlui Stoianoglo, inclusiv atunci când a avut nevoie de declarații în susținerea sa, inclusiv atunci când s-au scurs în presă informații care nu i-au făcut față. Deci, după mine, astăzi, acest consiliu, practic, este în subordonarea Domniei sale.”
Europa Liberă: În parlament s-a anunțat o voință politică de fier pentru reforma justiției, să vedem care va fi începutul și, mai ales, care va fi finalitatea, pentru că și experții din domeniul justiției spun că, pentru a se vedea primele rezultate livrate în acest sector, e nevoie de cel puțin un an de zile.
Valeriu Pașa: „Eu cred că un an de zile este foarte repede.”
Europa Liberă: Pentru dl Stoianoglo, ziceți că un an și jumătate e prea mult.
Valeriu Pașa: „Să nu confundăm munca procurorilor cu funcționalitatea sistemului de justiție, în special a celui judecătoresc. Într-adevăr, primele rezultate ar putea să fie și în câteva luni sau chiar săptămâni, în momentul în care sistemul judecătoresc recepționează acest mesaj politic din partea puterii politice să se schimbe din interior. Și aceste mesaje vin constant din partea deputaților, din partea dnei președinte. În același timp, chiar dacă ei vor încerca să se miște, lucrurile se pot degrada foarte rapid. Există exemplul Georgiei, unde reforma justiției s-a făcut printr-o presiune foarte puternică din partea politicului, s-au curățat cei mai odioși judecători, însă în momentul în care s-a schimbat puterea politică ei au revenit foarte rapid la practicile lor și s-au subordonat. Noi n-avem nevoie de re-subordonarea sistemului judecătoresc și a justiției.
Noi avem nevoie ca el să funcționeze ca un mecanism autonom, integru și cu voință de a face dreptate. Iar asta se obține într-un termen de timp mai lung. Preventiv, ca să putem lăsa justiția să se autoguverneze, fără să ne facem griji, ne trebuie cel puțin zece ani, trebuie să schimbăm 80-90 la sută din corpul judecătoresc și al procurorilor. Iar acești oameni își vor găsi de lucru, nu zic că toți trebuie să nimerească la închisoare, asta va arăta timpul cum se va întâmpla. De asta avem nevoie. Însă eu aș despărți funcționalitatea sistemului justiției; atunci când omul de rând nimerește pe banca acuzaților sau merge cu un caz civil în judecată, sau depune o plângere penală – i se face dreptate. Și cazurile mari, în jurul cărora s-a construit, inclusiv, agenda politică din ultimii ani, Laundromatul, despre care dl Stoianoglo spune că nici n-ar exista o asemenea crimă, furtul miliardului, concesionarea aeroportului, uzurparea puterii de stat, falsificarea alegerilor, mituirea deputaților, corupția la cel mai înalt nivel, schemele mari, contrabanda cu implicarea celor mai sus-puse persoane din stat. În aceste cazuri de rezonanță trebuie să fie livrate rezultate și cele asupra cărora va fi atenția întregii societăți. Fiecare om va simți pe pielea proprie rezultatele schimbărilor în justiție pe măsură ce se va lovi de sistemul de judecători, procurori, anchetatori, poliție, pentru că, până la urmă, și asta face parte din organele de drept. Pe aceste cazuri mari, oamenii vor finalitate, oamenii vor să fie pedepsiți marii hoți. Toată lumea știe cine e vinovat.”
Europa Liberă: Da, dar trebuie să spună, totuși, justiția cine e vinovatul, cu adevărat.
Valeriu Pașa: „Mai mult ca atât, există încă o componentă, fugarii, care s-au împrăștiat prin toată lumea, Plahotniuc, Șor, Platon și alții, mai mici, care își fac acum bagajele sau care deja au plecat, gen Andronache și mulți alții, care au deținut funcții înalte în stat, care au participat la cele mai mari crime, la furtul miliardului etc. Oamenii vor ca aceștia să fie aduși și puși la închisoare, lucrurile sunt foarte simple.”
Europa Liberă: După consultările pe care le-a purtat Maia Sandu cu fracțiunile, cu excepția Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care au refuzat să meargă la președinție, pentru că ei ziceau că ar fi fost mult mai bine dacă venea dna Sandu în parlament să discute cu deputații din această fracțiune, Maia Sandu a decis că cea care va fi în fruntea guvernului e anume Natalia Gavriliță. Va fi cunoscută și garnitura guvernamentală, va fi prezentat în scurt timp, cel mai probabil, și programul de activitate. Prioritățile sunt cunoscute, pentru că ele au fost anunțate și în campania electorală. Ce ne puteți spune despre responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume cei care vor să guverneze statul?
Valeriu Pașa: „Toată responsabilitatea este la ei acum. Există o singură forță politică, unită, care deține toată puterea politică, parlament, guvern, președinție. Respectiv, toate responsabilitățile sunt la ei.”
Toată responsabilitatea este la ei acum...
Europa Liberă: Dar să nu uităm că puterile sunt, totuși, separate, în stat: judecătorească, executivă și legislativă.
Valeriu Pașa: „Ei poartă răspundere de reforma acestor domenii. Avem independenta justiție, care trebuie să fie reformată, dar fără a fi subordonată politic. Avem tot felul de agenții, instituții, care, în mod normal, trebuie să fie depolitizate și conduse de oameni profesioniști, indiferent de preferințele lor politice. Există societatea în sine, există mass-media, de exemplu, și e nevoie de reformă și îmbunătățirea condițiilor și pe această piață, informațională. Însă rezultatele țin de responsabilitatea PAS și a dnei președinte, evident.”
Europa Liberă: Și componența guvernului urmează a fi cunoscută.
Valeriu Pașa: „Urmează să vedem, eu cred că va fi o componență destul de eclectică, cu oameni care vin din partid...”
Europa Liberă: Din partid am înțeles că doar trei membri ar putea să se regăsească în guvern.
Valeriu Pașa: „Ok, dar acest lucru, după mine, nu este bun, denotă o penurie de cadre în partid. Eu cred că majoritatea membrilor guvernului vor fi persoane cel puțin apropiate, ideologic, ca viziune, de PAS, oameni care au muncit în echipa guvernamentală a Maiei Sandu, care au muncit la președinție. Așa sau altfel, sunt apropiați politic de acest partid și de dna președinte, nu va fi cineva din tabere opuse. Însă eu cred că guvernul va suferi, treptat, schimbări, dacă înțeleg bine, acuma vor fi reorganizate unele ministere. Este în continuare obligatorie revizuirea administrației publice centrale, nu pur și simplu mecanic, dar adaptat la priorități. De exemplu, în discursul programatic, foarte bun, cred că cel mai bun discurs al unui politician din Republica Moldova, al dnei Maia Sandu, în prima ședință a parlamentului, sunt foarte multe chestiuni, inclusiv cele ce țin de mediu. Ministerul Mediului trebuie să fie separat, inclusiv pentru a ne plia pe posibilitățile financiare ale Uniunii Europene, să beneficiem de suport, inclusiv pentru acea agendă green, agenda de mediu. Acest minister va fi unul dintre cele mai importante în următorii ani.
E nevoie de pregătire, un minister trebuie să fie funcțional...
Respectiv, cred că în decurs de patru-cinci luni, secretarii de stat numiți pe anumite domenii vor pregăti separarea ministerelor, de fapt, nici nu separarea, ci construirea de la zero a unor ministere. Și eu aici mă refer la mediu.”
Europa Liberă: Ministerul Economiei, cel mai probabil, va fi și el divizat...
Valeriu Pașa: „Divizat, cel puțin, în două.”
Europa Liberă: Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Sănătății...
Valeriu Pașa: „Absolut! Nu exclud că va fi și el separat, la prima etapă. Așa sau altfel, problemele din sănătate sunt atât de multe și complexe, încât trebuie separate. Dacă nu la prima etapă, cel puțin la a doua etapă, guvernul trebuie să ia o decizie fermă, pentru a crea o unitate sustenabilă, nu una de formă, care se ocupă de organizarea a două evenimente pe an în domeniul diasporei. O treime din oamenii țării muncesc peste hotare – trebuie să ne gândim cum să-i readucem acasă, cum să-i ajutăm în problemele lor curente, astăzi, inclusiv pe dimensiunea cooperării internaționale. Și nu putem lăsa asta doar pe Ministerul de Externe.”
Europa Liberă: Există și Biroul pentru relații cu diaspora.
Valeriu Pașa: „Este o organizație formală, care nu aduce, practic, pusvaloare. Și nu poți să ai o instituție ca vai de capul ei pentru o treime din populație, cu impact politic și economic enorm asupra vieții țării. Să ții acolo niște oameni care organizează o dată pe an Zilele Diasporei și câteva proiecte de ochii lumii, e o bătaie de joc față de diaspora noastră. Nu zic că oamenii de acolo nu-și fac treaba, ei fac exact ceea ce s-a cerut de la ei.”
Europa Liberă: Se va face abstracție de geopolitică în continuare?
Valeriu Pașa: „Se va face mult mai puțină isterie geopolitică. Mai puține vorbe și mai multe fapte, eu așa înțeleg.”
Europa Liberă: Adică? Cum înțelegeți acest lucru? Oricum, o relație bună cu Estul și cu Vestul va fi nevoie să existe.
Valeriu Pașa: „Astea-s povești! Nu noi decidem relația noastră cu Federația Rusă. Ceea ce putem noi face e să nu alimentăm în zadar isterii care și așa sunt alimentate la greu de Igor Dodon și echipa sa, care au în continuare trecere bună în Federația Rusă, au foarte mulți susținători acolo, care încearcă să ridice temperatura, să pună gaz pe foc în această relație bilaterală și să isterizeze mulți decidenți din Federația Rusă sau sunt persoane influente din spațiul public, care vor vorbi despre sperietori, legate de populația rusofonă sau de minoritățile din Republica Moldova sau că cineva amenință interesele strategice ale Federației Ruse. Asta este în puterea noii guvernări, să nu facă greșeli, inclusiv aceste discursuri publice, declarații tari, care nu sunt urmate de niciun fel de acțiuni practice.”
Europa Liberă: Dar, cel mai probabil, Republica Moldova va continua să insiste pe retragerea armatei ruse de pe teritoriul său.
Valeriu Pașa: „Dar nu-i nimic, până și Igor Dodon spunea asta.”
Europa Liberă: Da, dar asta supără sau nu supără Federația Rusă?
Valeriu Pașa: „Da nu supără nimic. Toate reacțiile astea publice sunt alimentate de prietenii lui Igor Dodon de acolo. Republica Moldova tot timpul, în perioada tuturor guvernărilor, chiar și a celor mai pro-ruse, a susținut necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană și soluționarea pașnică a acestui conflict, cu păstrarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, nu s-a schimbat absolut nimic. Ce zicea Voronin, același lucru îl spune Maia Sandu, îl spunea Timofti, îl spunea Lucinschi etc. Însă în interesul strategic al Federației Ruse este menținerea Republicii Moldova într-o zonă gri, subdezvoltată, săracă, coruptă, slabă, nicidecum să fie un stat puternic cu instituții reziliente.”
Europa Liberă: Dar aici trebuie să spună Republica Moldova ce-și dorește, nu ce-și dorește Moscova.
Valeriu Pașa: „Oricât ne-am dori să evităm situațiile conflictuale, să fim constructivi, pe undeva chiar să fim la maximum consensuali cu Federația Rusă, ei nu vor renunța la acest obiectiv, de a slăbi statul Republica Moldova și de a împiedica statul Republica Moldova să se îndrepte spre Uniunea Europeană, asta trebuie să ne fie absolut clar. Și eu cred că, dincolo de faptul că despre asta nu se vorbește, în noua administrație lucrurile acestea sunt foarte clar înțelese. Însă pentru a nu alimenta agenda pretins geopolitică a lui Igor Dodon, a comuniștilor și socialiștilor din toată perioada electorală (ați văzut aceste sperietori antioccidentale), se evită utilizarea aceleiași terminologii, se evită intrarea în această dezbatere. Faptul că nu faci din asta mult PR e de bine, mai puțin să se vorbească și mai mult să se facă, cred că este abordarea corectă.”
Europa Liberă: După anunțarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie, mulți și-au pus întrebarea ce s-a întâmplat cu votul etnic, există răspuns? Și, în continuare, ce vor etniile?
Valeriu Pașa: „Noi nu avem o structură foarte precisă a votului etnic. Singurele date de care dispunem sunt rezultatele acelui sondaj after poll pe care l-am făcut noi în ziua alegerilor. Probabil că sunt cele mai relevante, pentru că, exact, au arătat structura. Mai simplu, nu s-a produs o revoluție, nu au început să voteze majoritatea alolingvilor pentru PAS, de exemplu. Marea lor majoritate au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Însă ceea ce s-a întâmplat e că o bună parte dintre ei au cântărit, pe de o parte, sperietorile geopolitice cu care a venit echipa lui Igor Dodon, pe de altă parte – agenda anticorupție. Maia Sandu și PAS au avut inteligența să nu intre în această dezbatere falsă și nu au alienat atât de puternic alolingvii, însă o bună parte dintre ei pur și simplu au stat acasă. Ei nu au votat pentru PAS sau pentru alte partide de dreapta, dar au refuzat să voteze gruparea cleptocratică în frunte cu Igor Dodon.”
Europa Liberă: Deși pe stânga au fost și alte partide.
Valeriu Pașa: „Au fost și alte partide, dar nu s-au deosebit prea mult. Am văzut rezultatele din Găgăuzia, unde un rol important l-a jucat și neimplicarea blocului Irinei Vlah. Ea și-a arătat dinții, și-a arătat valoarea și importanța sa și am avut o prezență cu 20 de mii mai mică în Găgăuzia, aproape cu o treime mai puțin față de alegerile prezidențiale.
Prezența scăzută la aceste alegeri s-a datorat în special mobilizării slabe a electoratului tradițional...
Prezența scăzută la aceste alegeri s-a datorat în special mobilizării slabe a electoratului tradițional, de stânga sau filorus, în Republica Moldova. Oferta electorală pe stânga a fost slabă, s-a mers pe această logică a campaniei prezidențiale, când au fost, practic, doi concurenți și restul nu au contat atât de mult, chiar și același Partid Șor. Acești oameni au considerat că este sub nivelul inteligenței lor să-l voteze pe Igor Dodon. Da, ei poate nu susțin atât de vehement ideea apropierii de occident, însă nu își permit să voteze un hoț. Cam asta a fost.”
Europa Liberă: Ați putea anticipa rezultatele alegerilor din UTA Gagauz-Yeri?
Valeriu Pașa: „Dar nu contează, acolo se votează persoane. Circumscripțiile electorale sunt foarte mici, sunt uneori câteva sute de oameni care aleg un deputat în Adunarea Parlamentară (de acolo) și se votează foarte personalizat, practic, ca la primării, contează mai mult omul decât partidul pe care îl reprezintă. Evident, contează afilierea la anumite grupări. Eu nu știu dacă dna bașcan va reuși să se pricopsească cu o majoritate confortabilă, mai curând că nu, și asta este foarte greu în Găgăuzia. N-a a reușit, de fapt, nimeni, n-a reușit Constantin Botnari, terorizând și șantajând membrii deja aleși în Adunarea Parlamentară. Ei s-au amăgit singuri pe ei. Plahotniuc, atunci când credea că ține sub control Adunarea Parlamentară din Găgăuzia. Singurul lucru pe care îl poate face Chișinăul e să lase oamenii aceștia în pace să-și aleagă reprezentanții așa cum cred de cuviință, să stimuleze o dezbatere democratică, să stimuleze alegeri cât mai corecte, fără coruperea alegătorilor, mai ales că atunci când circumscripțiile sunt mici, coruperea poate avea un impact foarte mare. Și atât. Să nu se bage peste autonomia electorală a locuitorilor din Găgăuzia. Nu cred că va avea mare impact la nivel național. Sunt câteva personaje care sunt intens promovate de grupări de alternativă ale forțelor pro-cleptocratice și pro-ruse, în spatele cărora stă Grigore Caramalac.”
Europa Liberă: Nu s-a dovedit.
Valeriu Pașa: „Păi, afilierea cu liderul acestei mișcări, Uniunea Populară, un tip din aceeași lume cu dl Caramalac, care nu deține cetățenia Republicii Moldova, și care a venit și a înființat o mișcare așa-numit patriotică, un lider de-al lor este un tânăr politician, dacă nu greșesc, un anume Petrov, cu ideea de a se lansa în politica la nivel național. Cât succes va avea va arăta timpul, dar dincolo de asta, ați menționat Găgăuzia, eu cred că ce se va pregăti cu adevărat serios pe scena politică din Republica Moldova este lansarea proiectului politic personal al dnei Irina Vlah și eu cred că este unul cu potențial mare pe această zonă, de stânga.
Cred că, chiar dacă nu va reuși să devină un nou monolit, cum a fost PCRM sau PSRM, cu 35-40 la sută din voturile populației, dar are perspective mult mai mari decât viitorul proiect politic al lui Ion Ceban, din simplu motiv că Ion Ceban este un politician slab, iar Irina Vlah este un politician puternic.”
Europa Liberă: Și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor va rămâne beton în actualul legislativ?
Valeriu Pașa: „Nu știu, puțin probabil. La un moment dat, s-ar putea să-i crape răbdarea până și lui Igor Dodon. Vladimir Voronin îl umilește zilnic pe Igor Dodon, din moment ce a ieșit la prima ședință a parlamentului și a declarat că el a fost ultimul președinte legitim. Voronin își bate joc de Dodon în fiecare zi, asta a făcut toată campania electorală, îl umilește. La un moment dat, cred că până și lui Igor Dodon, care, în principiu, în toată cariera sa politică s-a umilit cu plăcere în fața multora, s-ar putea să-i crape răbdarea. Pentru că n-ar rost, ei oricum sunt în opoziție, la ce bun să stea împreună? Dar așa și un partid, și altul vor merge în declin. Ei se vor plafona și mai mult, vor scădea și vor ceda teren partidelor de alternativă pe această filieră politică.”
