Linkuri accesibilitate

Vasile Mârzenco: „Dacă nu ne aude guvernul de la Chișinău, sperăm să ne ajute cel de la București”


Vasile Mârzenco, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor

Șeful executivului, Ion Chicu, a susținut luni un briefing după discuțiile purtate cu agricultorii protestatari.

El a spus că reprezentanții protestatarilor nu sunt de acord cu 1500 de lei, dar că statul nu poate aloca mai mult. Atunci când există o poziție rigidă, cu ultimatum, nu putem să acceptăm o astfel de poziție, pentru că și acești bani au fost redistribuiți de la alte poziții. Premierul contează pe o abordare constructivă. Mai mult decât 300 de milioane pentru prima grupă nu pot fi alocate, a precizat Chicu. Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la mai multe culturi, a declarat Europei Libere directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, care spune că agricultura este lovită de secetă, dar și de guvernare.

Vasile Mârzenco: „Dacă nu ne aude guvernul de la Chișinău, sperăm să ne ajute cel de la București”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:30 0:00
Link direct

Europa Liberă: A fost justificat să fie scoase tractoarele în stradă pentru a protesta, venind cu aceste revendicări în fața guvernanților?

Vasile Mârzenco: „Fără îndoială, fermierii au absolută dreptate și au făcut just această acțiune și noi ne-am exprimat solidaritatea noastră, a Federației Naționale a Fermierilor, cu protestatarii, în repetate rânduri. Și chiar la ultima întâlnire cu prim-ministrul Chicu i-am declarat în față că noi sprijinim acțiunile protestatarilor fiindcă ei au dreptate. Fiindcă eu tot sunt agricultor și știu ce înseamnă să epuizezi ultimii bani pe care îi ai în casă, pe care îi ai nu din venituri, dar din pensie, din salariu, pe care îi mai ai de pe undeva, i-am investit în agricultură.

Agricultori „la limita răbdării” au venit să protesteze la Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:06 0:00

Eu nu-mi pot recupera cheltuielile pe care le-am făcut și acum trebuie să încep un nou ciclu agricol, să încep semănatul, din nou: de unde să iau eu bani mai departe? Noi vrem să semănăm, pentru că ne dăm seama, dacă nu vom semăna. Și aceasta cu risc va fi, pentru că afară încă nu sunt condiții pentru semănat, dar totuși sperăm că bunul Dumnezeu ne va da ploi, va fi umezeală. Au mai fost situații anii trecuți când am semănat în uscat, dar au venit ploile mai apoi și semănăturile au crescut normal. Dar situația e aceea că noi dorim să facem aceste lucrări, dar nu putem să le facem din lipsă absolută de mijloace financiare.”

Europa Liberă: Și totuși Dvs. aveți promisiunea guvernaților, cel puțin astăzi președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură a spus că guvernul a mai găsit o sută de milioane de lei pentru fermieri, ceva mai devreme premierul Chicu anunța despre două sute de milioane de lei. Deci, iată, cel puțin 300 milioane de lei sunt identificate pentru a oferi ajutor agriculturilor.

Vasile Mârzenco: „Cu promisiunile pe care le face guvernul, cu aceste 1500 de lei la hectar, și asta în ultimul moment, când au văzut de-acuma că fermierii vin cu tractoarele în capitală, au mai adăugat acei 500 de lei pentru un hectar. Pe când cheltuielile minimale pentru a însămânța un hectar de, să zicem, grâu de toamnă, drept că asta că e și cu recoltatul care vine, dar până la recoltat mai avem, dacă va da Domnul să mai ajungem și la recoltat, sunt în jur de 5-6 mii de lei. Înseamnă că noi vom semăna de trei-patru ori mai puține suprafețe decât au fost însămânțate anul trecut. Am impresia că nu calculează cu creionul în mână nici cei de la Ministerul Agriculturii și primului-ministru i se oferă cred că informații eronate și din această cauză și el are acest comportament, nejustificat, din punctul meu de vedere, cu agricultorii și cu noi, ca organizații.”

Europa Liberă: Dar de ce nu-i duceți Dvs. pe hârtie aceste cifre?

Vasile Mârzenco: „Am încercat să-i explicăm, dar am văzut că el, ca și cum ar fi dat un jurământ cuiva, nu cedează. Vine cu tot felul de explicații: ba Fondul Monetar, avem obligațiuni și angajamente să reducem cheltuielile bugetare cu un miliard și jumătate de lei, ba Banca Mondială nu ne va finanța dacă nu ne vom înscrie în anumite condiții și multe altele. Dar eu nu cred că cei de la Fondul Monetar și cei de la Banca Mondială sunt finanțiști, economiști, cu capacități reduse, eu consider că acolo sunt profesioniști de primă clasă și dacă mergi la ei cu argumente, cu calcule, ei vor accepta propunerile și doleanțele noastre.”

Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a promis să se adreseze Băncii Mondiale ca să acceseze un credit.

Vasile Mârzenco: „A promis, dar el are așa un fel de atitudine nu chiar sinceră cu cei de la Banca Mondială și cei de la Fondul Monetar, el îi privește ca pe niște oponenți ai Rusiei și ca să obțină o notă mai bună de la Putin, e gata să critice pe oricine. Și tot așa se comportă și cu România. Este puțin spus că este vecină cu noi România – este țara care ne-a sprijinit cel mai mult în acești ani de independență, ca să ne menținem pe linia de plutire, însă recunoștința față de aceasta este una care mă face să am rușine față de colegii noștri din România.”

Europa Liberă: Care din revendicări este totuși cu putință să fie îndeplinită de guvernanți, pentru că ei spun că agricultorii din Moldovei vor beneficia în premieră de la proclamarea independenței statului de cele mai bune facilități și beneficii, care vin să diminueze pierderile înregistrate în urma secetei și înghețurilor?

Vasile Mârzenco: „Ei spun, dar cine-i crede pe dânșii?”

Europa Liberă: Haideți să vedem. Ei spun că s-a permis utilizarea TVA pentru achitarea impozitelor aferente salariilor pentru agricultori.

De ce guvernarea consideră că ne face mare favoare prin aceasta?

Vasile Mârzenco: „Este un mic sprijin pentru agricultori, dar de ce guvernarea consideră că ne face mare favoare prin aceasta? Fiindcă banii din TVA sunt banii noștri, ei stau conservați acolo undeva, și acuma, chipurile, noi să nu achităm impozite curente în contul acelui TVA. Dar dacă eu am jumătate de milion de lei TVA, dar impozitele lunare sunt de 20-30 de mii de lei, când ajung eu să-mi rambursez acest TVA? Fie, să-l considerăm un mic suport pentru fermieri, dar să nu facem mare tam-tam în jurul acestui TVA.”

Europa Liberă: O altă decizie despre care vorbesc autoritățile, cea care vine să susțină agricultorii, se referă la vacanța achitării creditelor luate de la întreprinderile de stat 2KR și MECAGRO.

Vasile Mârzenco: „La fel, este un suport care nu-l încălzește tare mult pe agricultor.”

Europa Liberă: Da, dar este vorba de credite tehnice în sumă de 2 milioane de lei De la 2KR și MECAGRO.

Vasile Mârzenco: „Dar de ce noi insistăm să fie anunțată situația de forță majoră în sectorul agricol, pentru agricultorii afectați de secetă și ni se fac fel de fel de explicații, numai ca să nu fie anunțată aceastî situație? Ba cadrul legal nu le permite, ba regulamente nu sunt, nu știu ce cadru normativ. Dar cine trebuie să facă toate acestea? Agricultorii trebuie să adopte cadrul acesta legal care ar fi lucrativ în situațiile acestea? Nu se vrea, fiindcă atunci când este decretată situație de forță majoră, atunci când agricultorul va ajunge la judecată cu creditorul, adică cu banca, ea nu va putea să-mi confiște casa, tehnica agricolă, din cauză că eu nu achit contractul pe care îl am cu ea...”

Europa Liberă: Dar ei spun că s-ar fi negociat cu băncile comerciale, care urmează să acorde o vacanță la achitarea creditelor și dobânzilor.

Vasile Mârzenco: „N-are ce să negocieze guvernul cu băncile ca să ne creeze nouă anumite „facilități”. Că acestea nu-s facilități, până la urma urmei. Mie îmi trebuie să-mi amâne creditul pe câteva luni de zile, eu să iau alte credite, să mă duc să semăn, și care-i garanția că anul viitor agricol nu va fi ca și anul acesta? Și atunci eu unde mă înglod și mai mult în aceste datorii? Eu vă spun sincer, 14 ani am stat cu casa sub sechestru din cauza unor datorii la o companie de leasing. Și am luat datoriile celea ale fostei gospodării pe capul meu ca să salvez un sat de oameni, ca să nu ne vândă de sub ciocan tot ce aveam noi în gospodărie și când a venit timpul, nimeni n-a mișcat un milimetru ca să ne prelungească. M-au dat în judecată și tot ce am agonisit timp de 14 ani cu familia, eu am dat datoriile fostei gospodării.

Cu ce ocazie eu trebuie să risc și să nu împărțim cu societatea împreună?

Cu regret, chiar și membrii societății din sat nu înțeleg lucrul acesta. Da eu nu-s omul care să defilez prin sat și să explic la fiecare ce am făcut sau că eu îs mare patriot al satului, luând datoriile pe spatele meu. Așa și aici. Cu ce ocazie eu trebuie să risc și să risc ani în șir, și să nu împărțim cu societatea împreună? Eu nu spun riscul total și pierderile pe care le-am acumulat să le divizăm pe toți actorii din societate, mai ales pensionarii și bugetarii. Noi cu statul și cu băncile, creditorii care pe noi ne finanțează, într-o măsură oarecare ar putea, să zicem, cei care ne furnizează îngrășăminte, semințe, chestii, să zicem 5 sau 10 procente; trebuie să facem un calcul, să analizăm la rece, specialiști, economiști finanțiști, băncile să facem lucrul acesta. Dar vedeți că noi am mai avut în urmă ani când am avut crize mari, la sfârșit ajungem și ne face cunoștință cu rezultatele economico-financiare ale sistemului bancar, te crucești, sute de milioane de lei profituri. Salarii... ”

Europa Liberă:... grase

Vasile Mârzenco: „... e urât din partea mea să arăt cu degetul la salarii, dar eu știu funcționari de stat care au salarii de peste o sută de mii de lei pe lună, pe când lumea nu are cu ce-și pregăti copiii de școală, n-are cu ce merge la policlinică să-și caute de sănătate, pensionarii primesc pensii mizere. Dar cum să tolerezi acești politicieni, când angajații de stat, funcționari din sistem, primesc asemenea salarii? ”

Europa Liberă: Deci, ați văzut, deputații, guvernanții spun că niciodată în R. Moldova nu au fost alocate așa surse pentru agricultori, inclusiv fondul de subvenționare de un miliard de lei?

Vasile Mârzenco: „Dna Valentina, un miliard de lei, dacă-l împărțiți la un milion și jumătate, cel puțin, de hectare de ternuri care se află în circuitul agricol, se primește la vreo 20-30 de euro subvenții la hectar. Dar sunt mai puțin, vreo 15-20 de euro, calculasem noi într-un timp. În afară de asta, astea nu-s subvenții, care se alocă, ci este sprijin financiar în investiții, fiindcă se sprijină plantarea livezii, a viței de vie, să zicem, construcția de sere, construcția de frigidere, procesarea producției agricole. Subvențiile clasice sunt mijloacele financiare alocate pentru prelucrare/hectar sau cap de animal pe care îl întreține fermierul dat. Noi deocamdată nu avem asemenea posibilități, ca să oferim aceste subvenții. A fost indicat în legea cu privire la principiile de subvenționare ca din 2020 să se înceapă a da subvenții clasice pentru hectarul de pământ, pentru capul de animal, dar tot din lipsa totală de responsabilitate din partea autorităților, vina s-a dat că nu suntem gata, că nu suntem pregătiți, că nu avem registru agricol, nu-s înregistrați fermierii...

Da cine, oameni buni, trebuia să facă lucrurile acestea? Că au trecut 30 de ani! Dacă o luăm de la 1945, de când s-a terminat al doilea război mondial, plus 30 de ani, asta era de acum în 1975. În ᾿75 la mine în sat era de-acum sovhozul în floare, lucrau oamenii și erau toate lanurile plantate, flori pe deal, vopsiți parii de spaleră, lingeai mac pe câmpurile astea! Noi am pârlogit toată republica, stăm și dormităm în funcțiile pe care le avem, nimeni nu-și dă seama de incapacitatea lor de a mobiliza, de a veni cu proiecte, cu strategii și apoi arătăm că dăm mult, dăm un miliard de lei. Cât e de mult asta față de un fermier din România, nu din Europa, Franța sau Germania? Câte subvenții primește el la hectar? E drept că nu putem noi să ne comparăm cu ei, fiindcă noi ne-am cheltuit și irosit viața noastră pe alte valori decât cele ale fermierilor europeni, dar vecinii noștri români, dintr-o țară tot fost-comunistă, după câți ani, ce condiții au ei pentru a dezvolta agricultura? România acum e prima în UE la producția de porumb, de floarea-soarelui, alți indicatori. ”

Europa Liberă: Dle Mârzenco, veți continua dialogul cu guvernul?

Vasile Mârzenco: „Noi suntem deschiși să continuăm, dar văd că nu avem cu cine, fiindcă ei sunt plasați într-o asemenea poziție ca să ne dea răspunsuri cu contraargumente, mai adesea. Înțeleg că este foarte greu, înțeleg că finanțe nu-s, dar în asemenea situație, că-i vorba de pâinea de toate zilele, pe care noi trebuie s-o asigurăm pe masa cetîțeanului nostru...”

Europa Liberă: Dar Dvs. ați calculat de unde ar putea fi luați acești bani ca să fie alocați agricultorilor?

Vasile Mârzenco: „Eu chiar direct i-am spus dlui prim-ministru la întâlnirea de vineri: de ce n-ar suspenda Programul „Drumuri bune” pentru anul acesta și l-m continua la anul sau peste un an, și banii aceștia, că e vorba de un miliard de lei...”

Europa Liberă: Dar licitațiile s-au făcut, s-au câștigat proiectele.

Vasile Mârzenco: „D-apoi, anunțați, oameni buni, situația aceasta de forță majoră! Și, în această situație, eu nu cred că antreprenorii care au câștigat licitațiile vor fi împotrivă ca să mai rabde o jumătate de an sau un an, pentru a relua aceste lucrări, ca să salvăm acum situația din agricultură. Dar ce vom spune noi toți dacă nu se vor însămânța nici jumătate din suprafețele care s-au însămânțat anul trecut cu grâu?”

Europa Liberă: Cel puțin, deputații ar putea să se adune într-o ședință în parlament și să fie rectificat bugetul.

Vasile Mârzenco: „Sunt tentative, văd că opoziția cheamă ședință extraordinară pentru această situație, dar, din nou, văd că guvernarea se cam opune, cam cred că nu-i vine ei la socoteală.”

Europa Liberă: Guvernarea zice că protestele agricultorilor ar avea în spate forțe politice.

Vasile Mârzenco: „Care politică, dacă noi nu putem să muncim, să semănăm pământul, să însămânțăm suprafețele necesare, ca să avem la anul pâine pe masă? Asta e politică?”

Europa Liberă: O să continuați să protestați?

Vasile Mârzenco: „Noi, până când, ca organizație, asta și i-am spus primului-ministru, că nu ne-am ocupat de organizarea protestelor, că am ținut cont, ca niște persoane care ne considerăm responsabile de starea de urgență din sănătate. Și să organizăm proteste cu 49 de fermieri, la doi metri distanță și fiecare cu măști la gură – aista nu-i protest, înțelegeți? Dar, dacă o să ne răzbească...”

Europa Liberă: O să ajungă cuțitul la os...

Membrii organizației au fost de acord să ne adresăm Guvernului României

Vasile Mârzenco: „... o să ajungă cuțitul la os, eu nu cred că noi n-o să renunțăm atunci să ne adresăm. Dar să vă zic, după întâlnirea cu prim-ministrul, toți membrii organizației au fost de acord ca noi să ne adresăm Guvernului României, ca să vadă, poate ar putea ei să ne acorde ajutor umanitar, agricultorilor din Basarabia, românilor din Basarabia, dacă ai noștri, cei de pe loc, așa de precaut dialoghează cu noi.”

Europa Liberă: Și așteptați să fie receptivă partea română?

Vasile Mârzenco: „Cel puțin o să ne primească și or să ne dea un răspuns.”

Europa Liberă: Dar cum sună demersul pe care l-ați făcut?

Vasile Mârzenco: „Noi ne-am adresat dlui Prim-ministru al României, cu descrierea succintă a situației pe care o avem, cu imposibilitatea autorităților noastre de a răspunde responsabil la solicitările noastre. Și ținând cont de suportul enorm pe care l-a acordat România pe parcursul anilor pentru diferite dimensiuni de dezvoltare social-economică a R. Moldova, nu cred că nu vor reacționa acum la situația noastră, deși și la ei e la fel situația cu seceta. Dar pentru mâna aceasta de agricultori pe care o avem noi aici, în R. Moldova, cred că România ar putea găsi...”

Europa Liberă: Dar în ce ar putea consta ajutorul acesta umanitar din partea României, în asistență financiară, semințe...?

Vasile Mârzenco: „Semințe, motorină, îngrășăminte. Nu cerem bani. Trebuie să fie sprijin direcționat pentru semănatul acesta de toamnă, cu grâu. Pentru că mulți fermieri sunt gata nici să nu se atingă de pănt, de terenuri în sezonul acesta. Vor să-l lase așa, să se odihnească pământul, pentru că, în primul rând, v-am spus și mai devreme, este mare riscul că noi vom semăna și vom obține din nou pierderi enorme în urma acestui semănat. Dar și dacă nu semeni – cu ce dispoziție, cu ce curaj să trăiești tu, ca țăran, ca fermier, ca producător?”

Europa Liberă: Igor Dodon a mai avut o observația, că, dacă fermierii se plâng că e atât de dificilă situația, cum de și-au permis ca combustibilul pe care trebuiau să-l folosească la arat, la alte lucrări agricole de toamnă să alimenteze aceste tractoare ca să ajungă la Chișinău?

El de ce nu face un calcul să vadă ce poate reduce din cheltuielile instituției prezidențiale

Vasile Mârzenco: „Chiar sunt copleșit de calculele dlui președinte de economisire a mijloacelor fermierilor. Dar el nu calculează câte cheltuieli produce el țării, ca președinte, și toată instituția prezidențială? El de ce nu face un calcul să vadă ce poate reduce din cheltuielile instituției prezidențiale și să spună: iată, suma aceasta noi o redirecționaăm în sprijinul agricultorilor din R. Moldova? Ani de zile am spus-o, și cu alte ocazii, avem cel puțin 15 ani de zile de când, în toate adresările noastre către autorități, solicităm adoptarea legii cu privire la compesarea fermierilor ca urmare a calamităților naturale. Nici până astăzi nu estea adoptată.”

Europa Liberă: Dar ei vă spun: asigurați!

Vasile Mârzenco: „Și cât de neserioși sunt ei, de iresponsabili! Iată acuma au făcut, chipurile, o evaluare. A ieșit acolo, în câmp, o comisie și au spus: la cutare îi afectat 60 %, la celălalt – 65, La celălalt – 90, la celălat – 100... Dar s-ar cuveni să fie o metodologie clară cum se calculează pierderile acestea (și eu îmi dau seama, că eu singur am studii economice agrare, cum s-ar putea de făcut aceste calcule), așa cum noi luăm probe și calculăm bunitatea solului, tot așa si cu semănăturile, după o schemă anumită, se iau spicele, se macină, se vede câți metri pătrați, câte kg s-au obținut, cât trebuia să se obțină. Adică să luăm media aceea de trei tone la hectar, și să calculăm economic și matematic pierderile, da nu așa, la ochi. Și avem o informație despre așa o gospodărie vestită de la nordul republicii, care au avut o recoltă foarte bună – este în listă că au pierderi enorme...”

Europa Liberă: Deci, nedreptăți?

Vasile Mârzenco: „Nedreptăți. În afară de aceasta, acel care are pierderi 65 la sută primește tot 1500 de lei, și cel cu pierderi de 100 % - primește la fel. Am spus-o și dlui prim-ministru, poate fi elaborată o formulă de calcul a compesației pe care să n-o conteste nimeni, nici fermierii care se vor jelui că puțin le dau, nici care dau să nu spună că-i mult. Trebuie evaluate pierderile obiectiv, corect, real.”

Europa Liberă: Dar deseori vi se sugerează că ar fi foarte bine dacă ați avea asigurare în caz de calamitate, în caz de secetă.

Vasile Mârzenco: „La această întrebare de zeci de ori am răspuns: fermierii nu asigură culturile la calamități naturale nu de atâta că nu doresc: ei nu au mijloace libere pentru a face aceste asigurări. Fiindcă atunci când ajunge în toamnă sau în primăvară, caută să mai ia un credit ca să înceapă noul an agricol, să are, să semene, să recolteze și lui nu-i vine în cap să se ducă să se asigure. Dacă noi am avea mijloace libere în conturile noastre, atunci, da, aș fi și eu de partea autorităților și să le spun fermierilor: oameni buni, dați să fim serioși, să fim responsabili și să nu ținem banii la cont, să așteptăm statul să ne întoarcă nouă despăgubiri.”

XS
SM
MD
LG