Săptămâna asta deputații de la Chișinău ar urma să revină la dezbaterile privind amendarea Constituție pentru a se introduce „integrarea europeană” ca vector strategic al țării. Până acum, PL și PLDM au spus că vor sprijini în mod condiționat această propunere, la pachet cu înlocuirea denumirii limbii de stat, care în Constituție este „moldovenească” cu „limba română”. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a aprobat o rezoluție în care se spune, între altele, că Republica Moldova este „capturată de interese oligarhice” și reconfirmă că guvernul moldovean nu va primi prima tranșă din ajutorul macrofinanciar de o sută de milioane de euro decât după alegerile din februarie anul viitor. În ce măsură intenția democraților ar putea „înmuia” poziția Uniunii Europene? O întrebare la care a căutat răspuns corespondenta Europei Libere.
În așteptarea deciziei finale a Parlamentului de la Chișinău, puțini eurodeputați au acceptat să comenteze intenția democraților de a introduce vectorul european în Constituție. Într-un interviu pentru postul nostru de radio, europarlamentarul român Cristian Preda a salutat dorința decidenților de la Chișinău ca „viitorul european” al țării să fie o țintă în sine, adăugând însă că aceștia ar trebui să fie sinceri și să probeze prin fapte atingerea acestui obiectiv.
„Simpla menționare, simpla înscriere a unui obiectiv nu-i suficientă. Fățărnicia e, din păcate, larg răspândită și în Republica Moldova, și în România. (…) Cetățenii își doresc un viitor european și politicieni care cu sinceritate vor să trudească pentru ca Republica Moldova, să fie într-o zi parte a Uniunii, nu sunt de ajutor deloc cei care una spun și alta fac. Nu-i exclus ca o idee generoasă să fie compromisă, pentru că, așa cum spuneam, purtătorii ei nu sunt tocmai integri”.
Experții și reprezentanții opoziției care critică guvernarea de la Chișinău tratează cu neîncredere inițiativa promovată de democrați care, în opinia lor, vine în contradicție cu atitudinea guvernării în raportul cu Bruxelles-ul. Mai ales după ce săptămâna trecută, într-o rezoluție a Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului European, se menține îngrijorarea că Republica Moldova este „capturată de interese oligarhice”, „dă îndărăt de la standardele democratice și statul de drept”.
Politologul Dionis Cenușă crede că Bruxelles-ul așteaptă de la Chișinău îndeplinirea clară prevederilor din cadrul Acordului de Asociere încheiat cu Republica Moldova, prin urmare, nu ar pune prea mult preț pe o sintagmă introdusă în Constituție:
„Acest mesaj pe care Chișinăul vrea să-l transmită nu doar publicului de acasă, dar, probabil, și puținilor aliați pe care îi au la Bruxelles cu siguranță ar putea să-i ajute pe aceeași social-democrați în interiorul Parlamentului European, cumva să promoveze ideea că democrații, în pofida faptului că asistența financiară a fost înghețată, în pofida faptului că Uniunea Europeană cere noi condiționalități, ei oricum insistă pe vectorul european. În linii mari, numărul de parteneri politici ai democraților la Bruxelles este unul foarte mic. Acești parteneri practic nu au argumente în favoarea guvernării de la Chișinău.”
Cum ar putea politicienii moldoveni să-și convingă partenerii externi de seriozitatea reformelor pe care și le-au asumat – este întrebarea la care comentatorii răspund ridicând din umeri, mai ales după ce asistența europeană de o sută de milioane de euro pentru Chișinău a fost suspendată, realizarea Acordului de Asociere a intrat în impas, iar autoritățile moldovene sunt acuzate tot mai des că ar da dovadă de un comportament anti-european.
Parlamentul de la Chișinău a amânat pentru această săptămână votul asupra propunerii de a introduce în Constituție dezideratul integrării europene a Republicii Moldova. Partidul Democrat și aliații săi nu au suficiente voturi în susținerea modificării, așa că au cerut sprijinul a două partide din opoziție pro-europene: PLDM și PL. Ambele au condiționat voturile lor de introducerea în Constituției a precizării că limba de stat în Republica Moldova este limba română, însă speakerul Candu a refuzat să introducă subiectul limbii de stat pe ordinea de zi, invocând motivul că nu există un aviz al comisiilor parlamentare.
