Curtea Constituțională a pus punct astăzi în disputa opoziției pro-europene cu autoritățile: se va putea vota sau nu în străinătate cu pașaport expirat sau buletin de identitate? Răspunsul contează pentru rezultatul alegerilor de pe 24 februarie, pentru că mulți moldoveni din țările occidentale se află acolo cu pașapoarte românești. Iar acest răspuns este că nu se va putea vota cu pașaport expirat şi nici cu buletinul, deși la alte alegeri în trecut s-a putut, iar legea nu s-a schimbat. S-au schimbat însă alte circumstanțe.
Ultima dată când Comisia Electorală Centrală a permis cetăţenilor, printr-o derogare de la lege, să voteze cu paşapoarte expirate a fost în 2014, când R. Moldova şi-a ales preşedintele. Decizia i-a nemulţumit pe comunişti, care, nedorind, probabil, o prezenţa prea mare la vot în străinătate, au încercat prin justiţie să-i dea peste mâini autorităţii electorale.
Plângerea lor a ajuns până la Curtea Supremă de Justiţie (condusă atunci de cel aflat la ora actuală în fruntea Curţii Constituţionale - Mihai Poalelungi) şi instanţa a spus că dreptate are Comisia Electorală Centrală, argumentând prin faptul că, în rapoartele observatorilor internaţionali, nu există dovezi că măsura ar fi adus vreodată la fraude.
Ceea ce a trezit, în primul rând, supărarea criticilor de acum ai deciziei Curţii Constituţionale este faptul că magistraţii de la instanţa constituţională, atunci când explică de ce consideră inadmisibilă sesizarea avocatului poporului, operează cu argumente exact inverse la cele invocate în 2014 de Curtea Supremă de Justiţie.
Nadejda Hriptievschi, directoare de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău:
„Foarte straniu. În 2014, CSJ menţine hotărârea CEC şi respinge argumentele invocate de PCRM, iar în 2019, aceleaşi argumente ale PCRM sunt invocate de CC.”
Nadejda Hriptievschi mai are un motiv pentru care crede că poziţia de acum a Curţii Constituţionale e nedreaptă în raport cu cetăţenii din străinătate.
„Ei contribuie cu 20% la PIB, iar Curtea Constituţională le spune: Ştiţi, faptul că voi trebuie să vă schimbaţi paşapoartele nu e o condiţie atât de disproporţionată, pentru că statul vrea ca voi să vă păstraţi legătura cu el, şi, doi, să călătoreşti până în statul tău ca să-ţi faci un act nu este atât de complicat. Supărătoare această decizie, pentru că, de fapt, sunt cheltuieli foarte mari şi, da, alegerile sunt previzibile, dar Curtea Constituţională nu ia în considerare că în 2014 s-a permis votul în baza actelor expirate.
Dacă nu aveau de gând să continuie după aceeaşi practică, de ce autorităţile nu au pornit o campanie de informare a cetăţenilor măcar cu jumătate de an înainte?”
Când a sesizat în urmă cu câteva săptămâni Curtea Constituţională în această chestiune, avocatul poporului Mihail Cotorobai a încercat să convingă magistraţii că şi buletinele de identitate sunt acte prin care cetăţenii moldoveni ar trebui să poată vota peste hotare, ca să nu li se îngrădească un drept fundamental, cel de a vota.
La fel consideră organizaţii din Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, ca Asociaţia Promo-Lex, întrucât, spun aceste organizaţii, buletinul dovedeşte cetăţenia, iar asta ar fi singurul lucru ce contează cu adevărat la votarea în străinătate, plus că poate fi lesne verificat în registrul electronic al alegătorilor, lucru ce a fost confirmat pentru noi şi de preşedinta CEC, Alina Russu:
„Tehnic, noi putem să verificăm cetăţeanul după codul personal şi să nu permitem ca el să voteze multiplu. Iar chestiunea ţine de oportunitate politică, dacă vreţi,” ne spunea în urmă cu câteva săptămâni, când sesizarea avocatului poporului ajunsese la CC, funcţionara din fruntea Comisiei Electorale Centrale.
Igor Boţan, director ADEPT, o altă organizaţie constituentă a Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, crede însă că, prin respingerea sesizării avocatului poporului, Curtea Constituţională a anulat astăzi orice posibilitate pentru CEC să decidă asupra unei excepţii de felul celei din 2014 în actualul scrutin.
„Ca să facă o excepţie, CEC trebuie să aibă certitudinea că ea va fi acceptată. Când a făcut anterior asemenea excepţii, aceste decizii ale CEC se certificau prin decizia CSJ”.
Observatorii de presă remarcă că atunci când era identificat în mod clar de electorat, inclusiv cel din străinătate, cu forţele politice pro-europene, Partidul Democrat de guvernământ era şi el interesat de votul de peste hotare, iar acum, anticipând că nu va fi votat de diaspora, nu-şi mai doreşte ca cei de acolo să poată vota cu orice act ar avea la dispoziţie.
Suporterii opoziţiei au lansat campanii prin care încearcă să-şi convingă cât mai mulţi conaţionali să facă o călătorie spre casă...
Opoziţia pro-europeană, pe de altă parte, a insistat ca niciodată pe nevoia unor excepţii ca în 2014, spunând că în caz contrar, jumătate de milion de cetăţeni va fi împiedicat să participe la vot – cifre respinse cu fermitate de CEC, care a spus că de fapt numărul moldovenilor cu pașapoarte expirate este de doar aproximativ 58 de mii, fie că au domiciliul în R. Moldova, fie în străinătate.
Anticipând totuşi o decizie ca cea dată astăzi de Curtea Constituţională, suporterii din străinătate a opoziţiei pro-europene au lansat campanii prin care încearcă să-şi convingă cât mai mulţi conaţionali să facă în ajun de 24 februarie o călătorie spre casă. O campanie paralelă pentru cetăţenii moldoveni din Rusia au lansat şi socialiştii, obţinând sprijin masiv administrativ din partea Kremlinului.