Linkuri accesibilitate

Verena Taylor (CE): Suntem foarte interesați în continuarea cooperării cu autoritățile de la Chișinău


Chișinăul a fost vizitat de directoarea Oficiului Directoratului General pentru Programe din cadrul Consiliului Europei, Verena Taylor. Oficiala europeană a avut o serie de întrevederi cu principalele instituții beneficiare ale Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. În cadrul unei întrevederi cu ministrul de Externe, Nicu Popescu, Verena Taylor a punctat determinarea Consiliului de a asista Republica Moldova la fiecare etapă a proceselor de reformă, în special în domeniul justiției și anume implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO, precum și implementarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova a fost elaborat de Consiliu în parteneriat instituțiile naționale și adoptat de Comitetul de Miniștri la finele anului 2020. Documentul a fost lansat oficial în cadrul vizitei din 19 aprilie 2021 la Strasbourg a Președintelui Republicii Moldova Maia Sandu.

Verena Taylor: „Cred că aceasta este prima vizită a unui oficial al Consiliului Europei după o lungă perioadă de timp, din cauza pandemiei de COVID-19, și are loc, bineînțeles, în contextul recentelor alegeri care au adus la putere un nou guvern în R. Moldova. Deci, este o vizita importantă și este una dintr-o serie de vizite pe care oficiali ai Consiliului Europei le vor întreprinde în R. Moldova. Acestea vor culmina cu venirea la Chișinău a Secretarului Consiliului Europei în noiembrie. Deci, văd aceste vizite într-un context mai larg.

Suntem foarte interesați în continuarea cooperării noastre cu autoritățile de la Chișinău...

Suntem foarte interesați în continuarea cooperării noastre cu autoritățile de la Chișinău și să continuăm sprijinul nostru pentru R. Moldova. În același timp, este important să menționăm că țara Dvs. este membru al Consiliului Europei și participă la toate deciziile și aspectele ce privesc respectarea drepturilor omului în toată Europa, deci, relația noastră este una de parteneriat. Cred că acest lucru trebuie luat în considerare când ne referim la sprijinul pe care îl oferim țării, pentru că acest suport este oferit unui partener al organizației. Angajamentele politice asumate au fost îndeplinite atunci când țara a aderat la Consiliul Europei. Acum vorbim despre un sprijin tehnic pentru ca aceste angajamente să fie puse în aplicare și respectate. În unele cazuri este mai ușor, în altele durează mai mult. Suntem încântați de adoptarea în primă lectură a Convenției de la Istanbul. Ratificarea acestei convenții reprezintă un pas extraordinar pentru R. Moldova și un semnal nu doar pentru cetățeni, dar și pentru partenerii țării, că autoritățile fac tot posibilul pentru a proteja victimele violenței domestice.

Comunității internaționale i se transmite mesajul că țara face parte din lista statelor care apără eficient drepturile omului. În același timp, le-am spus interlocutorilor cu care am stat de vorbă, indiferent de poziția pe care o reprezintă sau formațiunea din care fac parte, că este foarte important angajamentul R. Moldova în ce privește combaterea corupției și reformarea justiției.”

Europa Liberă: Totuși, dnă Taylor. R. Moldova se află în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei. Vorbim de un termen de peste 25 de ani... un sfert de secol. Care sunt domeniile restante?

Verena Taylor, Directorul Oficiului Directoratului General pentru Programe ale Consiliului Europei și ministrul de Externe, Nicu Popescu
Verena Taylor, Directorul Oficiului Directoratului General pentru Programe ale Consiliului Europei și ministrul de Externe, Nicu Popescu

Verena Taylor: „Foarte multe state se află sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Domeniile cele mai importante bineînțeles sunt combaterea corupției și reformarea justiției.”

Europa Liberă: În noiembrie anul trecut a fost aprobat Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. Aș spune că este un plan destul de ambițios: ce așteptări aveți de la acest plan?

Verena Taylor: „Într-adevăr, acest Plan de acțiuni a fost adoptat în noiembrie anul trecut. Evident a fost elaborat în colaborare cu fostele autorități de la Chișinău. A fost lansat în aprilie de președinta R. Moldova Maia Sandu și secretarul Consiliului Europei Marjia Pejcinovic Buric.

Acum urmează ca acest Plan de acțiuni să fie transpus în realitate...

Cu toți interlocutorii cu care am stat de vorbă în aceste zile am convenit că toate măsurile conținute în Plan se referă, de fapt, la angajamentele R. Moldova asumate în fața Consiliului Europei. Posibil că unele lucruri vor trebui implementate puțin mai diferit, în concordanță cu prioritățile noii guvernări, în special ce ține de reforma justiției și domeniul anti-corupție. Noi vom purta negocieri privind acest aspect în următoarele luni, inclusiv asupra detaliilor din Plan. Portofoliul acestuia este unul foarte vast pentru că drepturile omului și statul de drept fac parte din toate domeniile de dezvoltare a unui stat și a vieții de zi cu zi a cetățenilor R. Moldova. Planul de acțiuni presupune un proces de cooperare în primul rând. În cazul R. Moldova este al patrulea plan și o continuare logică a eforturilor depuse până în prezent. De asemenea, vreau să menționez că este elaborat în strânsă colaborare cu instituțiile Uniunii Europene, deoarece Consiliul Europei și UE împărtășesc aceleași viziuni și valori: respectarea drepturilor omului și a statului de drept.”

Europa Liberă: În ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat respectarea drepturilor omului în R. Moldova și, în general, ce lecție a oferit această pandemie umanității, inclusiv din perspectiva drepturilor omului?

Verena Taylor: „Cred că sunt foarte multe lecții pe care le putem învăța însă bineînțeles că pandemia poate avea un impact negativ asupra respectării drepturilor omului. Este important însă ca guvernele statelor din toată lumea să ia măsuri antiepidemice care să afecteze cât mai puțin drepturile cetățenilor și să fie, întâi de toate, justificate.

Acestea trebuie clar comunicate oamenilor și, mai ales, să fie adoptate ținându-se cont de spiritul democrației...

Bunăoară, în perioada pandemiei a fost afectată libertatea de întrunire, însă pur și simplu pentru că era periculos ca mai mulți oameni să se afle alături pentru o perioadă îndelungată de timp. Însă acest lucru nu înseamnă că guvernele pot interzice cu totul întrunirile. Nu. Trebuie să explice foarte clar că e vorba de o decizie de scurtă durată, iar acest drept este suspendat temporar. Acest lucru este important, să se știe că asemenea decizii nu se iau în mod arbitrar. Din punctul meu de vedere, lecția cea mai importantă pe care o putem învăța de pe urma pandemiei e că autoritățile trebuie să comunice mai mult și mai eficient cu proprii cetățeni.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG