Decizia ministrului apărării Alexandru Pânzari de a scoate autovehicule militare dotate cu mitraliere pe străzi a fost deopotrivă ridiculizată și criticată de oponenții puterii, care au spus că a fost de natură să amplifice panica, nu să o calmeze. Victor Munteanu, şeful Departamentului Justiție și Drepturile Omului de la Fundația „Soros Moldova”, spune că nu e deranjat de prezența militară în stradă dar atrage atenția că se poate ajunge la un regim autoritar.
Europa Liberă: Autoritățile spun că au scos armata în stradă și că militarii Armatei Naționale sunt mobilizați pentru a ajuta în gestionarea crizei legate de această pandemie, coronavirus. Cum vi se pare Dvs. prezența armatei în stradă?
Prezența militarilor în stradă ar trebui să descurajeze activitatea infracțională, care inevitabil poate fi în creștere
Victor Munteanu: „Poate opinia mea este în disonanță cumva cu a celor care cred că forțele poliției sunt suficiente, dar eu m-am gândit dintr-o altă perspectivă. Noi trebuie să înțelegem că această criză se aprofundează: COVID abia a venit aici, degrabă nu va pleca, iar asta înseamnă că nu putem să ignorăm faptul că putem avea și o creștere a criminalității, putem avea și, efectiv, o încălcare a acestui regim foarte neobișnuit. Oamenii nu pot să stea pur și simplu închiși în case, oamenii vor să iasă la natură, oamenii vor să iasă în parc. Prezența militarilor în stradă ar trebui, probabil, dar nu avem niciun fel de certitudine acum, haideți să înțelegem asta, ar trebui să descurajeze, în primul rând, activitatea infracțională, care inevitabil poate fi în creștere; ar trebui să dea cumva mai multă încredere populației că autoritățile sunt pregătite să lupte cu efectele, hai să zic, acestui coronavirus, altele decât cele asupra sănătății. Mie mi se pare că în acest sens, în general, armata, ca și un mare consumator de bani publici în astfel de situații de criză, este de folos și trebuie să fie de folos. E altceva că trebuie să aibă grijă Ministerul Apărării și Ministerul de Interne ca două structuri de forță să păstreze un echilibru cât de mult posibil pentru a nu afecta alte drepturi decât cele restricționate prin sistemul de urgență. Vorbim despre două drepturi de la care nu putem deroga sub nicio formă – dreptul la viață și dreptul de a nu fi torturat. În acest sens, eu zic că prezența militarilor nu este una neapărat proastă, nu este rea, poate contribui la ordinea publică și poate încuraja, probabil, societatea să aibă o atitudine mai responsabilă vizavi de coronavirus și impactul grav pe care îl aduce asupra societății.”
Europa Liberă: Dar militarii înarmați pot trezi panică, frică în societate, pentru că pe rețelele de socializare unii au și atras atenția că nu e chiar atât de plăcut să vezi ostașul înarmat în stradă în plină zi.
Victor Munteanu: „Noi avem nevoie de asigurarea securității colective, individuale, personale în această perioadă și avem de ales cumva între ne este plăcut sau mai degrabă în viitorul apropiat - eu accentuez asta -, nu avem niciun motiv de optimism pentru viitoarele câteva săptămâni sau ne dă un sentiment de siguranță și securitate. Acum despre arme. Ca și un cetățean de rând, cred și eu că aceste arme sunt un exces. Eu am impresia că, dacă vorbim despre acele țevi care sunt montate pe mașinile blindate, bănuiesc că ele pur și simplu sunt montate acolo și sigur că nu sunt cu cartușe și pregătite pentru a trage, bănuiesc că mai degrabă au scos în stradă mașinile așa cum sunt. Eu nu am văzut deocamdată militari cu automate Kalașnikov suspendate la gât. Deocamdată nu am văzut asta, dar în general faptul că militarii se asociază cu arma și faptul că nu îndreaptă aceste arme împotriva nimănui este ceva de înțeles într-o astfel de perioadă. Armele sunt strașnice atunci când trag și faptul că e o armă acolo pe care nu au demontat-o și nu au alte mașini pe care să le scoată e o altă discuție. Felul în care în general, ce fel de instrucțiuni au primit militarii, ce trebuie ei să facă, mai tare asta mă deranjează. Faptul că populația nu știe și nu a fost informată despre ce drepturi li se acordă acestor echipe militare care sunt pe stradă, ce pot să facă și mai degrabă ce nu pot să facă în privința unui sau altui individ, au aceleași drepturi ca și poliția, fac exact același lucru, asta mai tare cred că mă deranjează pe mine decât prezența unor arme care eu mai degrabă cred că sunt butaforice.”
Europa Liberă: Exact aceste întrebări i le-am adresat și eu proaspătului ministru al apărării. Alexandru Pînzari a spus că toate indicațiile care vin în această perioadă sunt în sprijinul cetățenilor și al comunității în general și că armata are protocoale interne și atunci când este ridicată pe alarmă, iese exact așa cum am văzut. Și el a spus că ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova e asemănător cu ceea ce se întâmplă la Londra, la Bruxelles, la New York și în alte țări cu democrație avansată.
Victor Munteanu: „Eu nu vreau să fac panică din prezența pe străzi a oamenilor în uniformă în această perioadă, poate fi și un show de forțe, un indicator cumva că, uitați-vă, autoritățile sunt pregătite pentru înrăutățirea situației. Să vedem, sincer vorbind, cum vor evolua lucrurile când situația realmente se va înrăutăți. Pe mine asta mă îngrijorează, eu foarte mult sper că acele protocoale pe care le are Ministerul de Interne sunt coroborate cu cele ale Ministerului Apărării și împreună vor putea asigura un echilibru între restricționarea anumitor drepturi în această perioadă și respectarea drepturilor cetățenilor. Eu foarte mult vreau să cred și sper că militarii nu vor fi doar acolo lângă armele lor butaforice ca un spectacol deocamdată, sper că vor putea realmente și ajuta pe cei care realmente au nevoie de ajutor, o categorie din cele mai defavorizate de persoane care în această perioadă riscă să fie izolate și abandonate, am vorbit de oameni în vârstă, oameni cu o sumedenie de probleme medicale, care au nevoie să li se aducă la domiciliu de la medicament până la mâncare. Dacă vom avea astfel de contribuții din partea militarilor, nu este decât binevenit.”
Europa Liberă: Din observațiile Dvs., comportamentul, atitudinea cetățeanului e în corespundere cu ceea ce se cere de la fiecare persoană să respecte?
Victor Munteanu: „Nu e nimic nou sub soare. Noi urmăm mai mult sau mai puțin aceeași cale pe care au urmat-o țările care au trecut prin acest pârjol, să zicem așa, pentru că instrumentele democratice sper să funcționeze la fel de bine și aici cum au funcționat acolo. Eu nu mă tem de reacțiile oamenilor, că își permit să mai iasă în stradă, că înțeleg cu greu și, într-adevăr, este foarte, foarte complicat să faci în familie copiii că nu au voie să iasă, nu au voie să se plimbe, mai ales pe timpul de soare și primăvară care a venit. Nu despre asta vorbim, aceste lucruri se conștientizează încet, cu timpul.
Primii pași disproporționați și îngrijorători nu țin de soldați în stradă, țin de restricționarea libertății de exprimare
Noi avem o campanie de informare foarte intensă, în ultimul timp eu chiar apreciez și efortul poliției care am văzut că au megafoane pe mașini și merg pe străzi și anunță oamenii: „Vă rugăm să stați acasă, pentru că e periculos”, asta este de apreciat. Eu însă mă tem foarte, foarte tare, noi nu suntem o țară cu o democrație consolidată și eu mă tem de un dezechilibru și o tentație fără precedent de a face pași către autoritarism și regimul autoritar. De asta îmi este frică. Primii pași care mie mi se par de-a dreptul disproporționați și îngrijorători nu țin de soldați în stradă, țin de restricționarea libertății de exprimare. Aici suntem la un pas al unei acțiuni disproporționate. La fel de tare, sincer, m-a îngrijorat, deși mulți au să zică că noi speculăm, eu nu știu de ce Republica Moldova a avut nevoie neapărat să anunțe despre punerea în aplicare a Art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, despre suspendarea acțiunii Convenției pe teritoriul Republicii Moldova. De ce a trebuit asta să o facă? Chiar dacă înțelegem că e ceva normal să nu poți respecta întru totul toate drepturile care sunt prevăzute acolo, chiar dacă suspendarea nu permite derogarea de la o serie de articole, eu nu pot înțelege necesitatea acestei acțiuni și mă îngrijorează o anumită evoluție, nu zic evoluție a lucrurilor, o situație iarăși care vizează strict libertatea de exprimare. Dacă nu o să avem transparență decizională în această perioadă, dacă nu o să acordăm oamenilor posibilitatea să spună și să judece ce se face bine și ce se face rău, atunci suntem la un pas de un regim autoritar în proces de facere și naștere.”
Europa Liberă: Apropo, o europarlamentară, dna Ramona Strugariu mă informează că la Bruxelles a fost inițiată în Parlamentul European o scrisoare către toți președinții și premierii acelor state membre ale Consiliului Europei care au activat acest Art. 15, despre care spuneți și Dvs. din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, notificând astfel derogarea de la cadrul care garantează respectarea drepturilor fundamentale în această perioadă de criză.
Orice mișcare neatentă din partea autorităților statului poate impune și aduce cu sine o avalanșă
Victor Munteanu: „Eu nu știam despre acest lucru. Probabil că am aceeași linie de gândire, mă îngrijorează ca și om care, într-un fel sau altul, o bună parte din viață mă ocup de promovarea drepturilor omului și înțeleg că trebuie să existe în asemenea situații un echilibru foarte bine gândit, și acest echilibru întotdeauna este fragil. Orice mișcare neatentă din partea autorităților statului poate impune și aduce cu sine o avalanșă deja. Primul pas îl generează pe al doilea și tot așa. Este un semnal prost, sincer vorbind, pentru autorități. Mai degrabă ar fi făcut alți pași vizibili care vin să ajute populația: de la scutiri de impozite, de la imediata modificare a grilei salariale pentru toți cei din prima linie – de la polițiști până la medici -, de la explicații clare de unde luăm bani și câți bani punem în acest proces.
Eu mă aștept, sper să nu trăim acele momente, dar vin sărbătorile și odată cu ele vin și sărbătorile care țin în fiecare an de acel conflict dintre Zilele Europei și Ziua Biruinței într-al Doilea Război Mondial a Uniunii Sovietice, dar dacă ajungem să trăim momente, încât pentru aceste sărbători vor fi alocați bani, oricât, 1 leu să fie, consider că este lipsit de viziune și lipsit de bun-simț, pentru că noi avem atâtea necesități imediate... Deci, trebuie să urmărim. Pentru mine acum, de fapt, ceea ce contează cel mai mult în chestiunea asta ține de accesul la informație, libertatea informațională, transparența decizională, buna intenție a acestei structuri noi, a acestei Comisii extraordinare, care, practic, are puteri nelimitate actualmente, lucru care foarte tare îngrijorează. Primul pas îngrijorător a fost 60 de zile, în loc de 30+30, eventual, îngrijorează foarte mult, dar haideți o doză de încredere să avem, totuși să acordăm un credit autorităților și dacă nu în general autorităților Republicii Moldova, măcar unor anumiți oameni care lucrează acum în aceste structuri de stat și riscă și ei cu sănătatea foarte, foarte mult. Noi ne putem permite încă să stăm în casă, dar ei nu-și pot permite acest lucru și vreau tare să cred în buna intenție, dar vom vedea ce se va întâmpla. V-am zis, semnele au fost foarte proaste până în prezent, dacă le punem pe toate împreună. Avem o decizie despre instituirea acestui regim de 60 de zile, a urmat suspendarea acțiunii Convenției, după care, imediat, au urmat restricții pentru jurnaliști. Am văzut că astăzi este o altă decizie a Audiovizualului, care impune niște reguli din ce în ce mai stricte despre felul în care jurnaliștii trebuie să vorbească despre COVID. Sincer vorbind, în general, pentru mine e un semn mai rău decât deraparea către autoritarism, decât punerea pumnului, călușului. Toți acești pași îi examinez împreună, dacă îi luăm toți împreună, atunci vedem că, ciudat cumva, grija noastră numărul unu și a autorităților nu pare a fi neapărat un răspuns adecvat la această molimă și în egală măsură, cel puțin, autoritățile se îngrijesc despre alte aspecte colaterale, despre felul în care se vorbește despre aceasta, se îngrijesc foarte tare despre felul în care ne vom panica sau nu ne vom panica și cum vom reacționa, lucru care ne amintește foarte mult de felul în care se comportau autoritățile sovietice în astfel de situații. Noi trebuie să știm adevărul! Oricât de dur ar fi adevărul nu poate și nu trebuie să fie ascuns, pentru că se va întoarce înapoi ca un bumerang și către noi ca populație, dar și către autorități. Cu cât mai corecți suntem în ceea ce privește echilibrul de drepturi, cu atât mai bine.
Situația asta specială și pandemia nu înseamnă automat o restricționare nelimitată a drepturilor individuale și colective
Și, în cele din urmă, eu vreau să spun că există, pentru prima dată cred că în istoria drepturilor omului, există un apel al tuturor raportorilor speciali ONU despre necesitatea păstrării unui echilibru între drepturile fundamentale ale omului și intervenții. Situația asta specială și pandemia nu înseamnă automat o restricționare nelimitată a drepturilor individuale și colective, nu asta vrea să spună. Mie mi se creează impresia că pe diferite căi se promovează ideea asta, acum avem pandemie și pentru că avem pandemie, iertați-mă, nu mai poate crește floarea pe copac. Deci, nu despre asta vorbim, trebuie să avem niște proporții aici și atenția cea mare într-adevăr este, cei care sunt în prima linie și dacă impunem un regim cum s-a impus acum pentru persoanele în vârstă, cele peste 63 de ani, trebuie să avem și un răspuns adecvat, dar ce facem cu ei, dar cum îi ajutăm. Eu foarte mult sper și aici revin încă o dată la întrebarea Dvs. ca prezența militarilor să contribuie într-un fel la această nouă necesitate de restricționare a mișcării pentru oamenii cu diverse necesități. Am văzut, spre exemplu, că militarii, nu știu de-i adevărat, vor transporta înapoi acasă de la serviciu doctorii. Un gest foarte frumos, dacă asta este real, dar dacă în general ne putem conecta, cum am zis, tot așa, cu structurile de forță la oamenii cei mai necăjiți, la primii supuși acestui val, cred că vom fi pe aceeași undă de gândire și abordare. Că eu, în general, am un credit de încredere în noul ministru, dânsul vine din mediul polițienesc, dintr-un mediu civil, hai să-i zic așa, și înțelege mai mult sau mai puțin despre cum trebuie să se conecteze aceste structuri de forță între ele și cum să coopereze. Noi avem trei structuri mari de forță, care într-un fel trebuie coordonate, și asta nu este ușor. Avem Ministerul Apărării, avem Forțele Armate, avem Poliția cu toate structurile ei și avem carabinierii, care se supun nu IGP, dar se supun Ministerului de Interne direct, este o structură paramilitară. Deci, aceste trei structuri trebuie coordonate intens între ele și trebuie să ai o anumită pregătire, dar și autoritate ca acești oameni care sunt sub egida și la ordinul unui sau altui lider să aibă încredere în liderii lor.”
