Prețurile la hidrocarburi cresc constant de luni de zile, iar Gazeta de Chișinău a calculat că doar în ultima jumătate de an acestea au urcat cu 33 la sută. De ce nu este totuși plafonarea acestor prețuri o soluție bună? Și de ce președinta Maia Sandu a decis să dea undă verde unei legi promovate de oponenții ei din parlament care tocmai asta prevede, plafonarea prețurilor? Încercăm să ne lămurim într-un interviu cu expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov, în trecut director al agenției pentru reglementări în energetică.
Prima întrebare a fost dacă există motive obiective pentru scumpirile recente?
Victor Parlicov: „Da. Odată cu recuperarea mai multor state după criza COVID de anul trecut, odată cu relansarea motoarelor economice, în special în China, a început să crească din nou consumul de produse petroliere și, respectiv, a crescut cererea la produsele petroliere și a început să crească prețul barilului. Aici eu deja nu mai intru în detalii care țin, să spunem așa, de partea de speculații financiare și faptul că o bună parte din banii care au fost alocați de către guverne ca sprijin pentru business și pentru cetățeni la COVID, o bună parte din banii aceștia au ajuns pe burse, au ajuns să fie investiți în hârtii de valoare și asta a dus la creșterea prețurilor nu doar la produsele petroliere, dar la mai multe produse pe piața internațională, la tot ce se cotează la burse și atunci factorii aceștia sunt factorii care determină ceea ce s-a întâmplat pe piața mondială la produsele petroliere, a crescut prețul barilului, a crescut prețul de achiziție sau cotațiile la produsele petroliere principale. Mă refer la cotațiile plat pentru zona noastră, cele mai relevante cotații de plat din Roma, așa-numitele FOB MED și asta a dus la creșterea prețurilor de achiziție a produselor petroliere.
La noi prețurile nu variază zilnic, așa cum variază cotațiile, stocurile, cursurile valutare, la noi prețurile se schimbă în perioade.
Dacă e să vorbim despre particularitățile pieței Republicii Moldova, atunci așa cum am spus și anterior, principala particularitate este că la noi prețurile nu variază zilnic, așa cum variază cotațiile, stocurile, cursurile valutare etc., la noi prețurile se schimbă în perioade și, practic, toți operatorii modifică prețurile cu o diferență de o zi-două între dânșii. Respectiv, asta este o particularitate a funcționării pieței noastre și acest lucru creează suspiciuni că pe această piață există o înțelegere a operatorilor de pe piață în privința prețurilor, o înțelegere anticoncurențială și în sensul acesta au fost inițiate unele investigații de către Consiliul Concurenței, am înțeles că a fost prezentat chiar și un raport în parlament și deja urmează Consiliul Concurenței să ia decizia dacă, într-adevăr, au avut loc înțelegeri anticoncurențiale sau nu și dacă da, atunci să sancționeze operatorii de pe piață.”
Europa Liberă: Deci ar trebui să spunem că un motiv obiectiv al scumpirilor ar exista, doar că aceste scumpiri în cazul moldovenesc se fac cumva toate într-o zi sau la distanță de câteva zile și asta lasă loc de gândit?
Când prețurile pe piețele internaționale scad, mai ales brusc, la noi se mențin fixe.
Victor Parlicov: „Absolut. Și mai mult decât atât, o particularitate a pieței noastre, dacă să facem o analiză a evoluției comparative a prețurilor internaționale la produsele petroliere, la cotațiile barilului și să corelăm asta cu prețurile la panou de la noi, atunci vom vedea că exact în perioada în care prețurile se majorează, marja operatorilor de pe piața produselor petroliere este cea mai mică. Deci, atunci când prețurile se majorează pe piață, atunci operatorii au marja cea mai modestă, partea cea mai proastă se întâmplă după, se întâmplă în special în perioadele când prețurile pe piețele internaționale scad, mai ales atunci când scad brusc, iar la noi pe piață prețurile între toți operatorii se mențin fixe iarăși cu săptămânile sau cu lunile. Iată atunci, în acele perioade, marja operatorilor pe piața noastră este, de obicei, cea mai mare.”
Europa Liberă: Deci, atunci ei câștigă efectiv?
Victor Parlicov: „Exact. Atunci ei câștigă cu mult mai mult, respectiv, dacă s-ar vedea o concurență între operatori la panou, să se vadă astfel încât consumatorul să aibă o alegere veritabilă, atunci eu cred că întrebările vizavi de prețuri ar dispărea. Atunci când prețurile se țin morțiș și sunt fixe cu săptămânile, fiecare majorare devine subiect de știri.
Închipuiți-vă că prețurile ar fluctua, la cineva s-au majorat, la cineva au scăzut, la unul mai mult, la altul mai puțin și prețurile sunt diferite de la o stație la alta, închipuiți-vă ce ar fi, peste câteva săptămâni de zile nu ar mai scrie nimeni despre chestia asta, pentru că nu poți în fiecare zi să scrii despre faptul că prețurile la unul au crescut și la altul au scăzut.
La noi asta este subiect de știri anume din cauza faptului că prețurile sunt fixe cu lunile sau cu săptămânile și, după asta, la toți odată – ba în sus, ba în jos și la toți concomitent, plus/minus concomitent, cu diferență, poate, de câteva zile și în aceeași proporție.
Este o recunoaștere a încălcării legislației concurențiale.
Și din cauza asta se creează subiecte de știri, asta creează deranjament în rândurile cetățenilor și în rândurile consumatorilor și creează aceste suspiciuni legitime că pe piață ceva nu funcționează cum trebuie, mai ales după ce anumiți reprezentanți ai petroliștilor fac declarații de genul faptului că ei între ei au discutat și au hotărât prețurile ba să le majoreze, ba să nu le majoreze ș.a.m.d. De fapt, aceasta este o recunoaștere a încălcării legislației concurențiale.”
Europa Liberă: Dincolo de asta, prin faptul că petroliștii moldoveni reacționează cumva foarte rapid la scumpiri pe piețele internaționale și nu reacționează la ieftiniri, nu înseamnă asta oare că asta duce la un trend mereu crescător al prețurilor, adică aș vrea să știu, când trendul pe piața internațională e spre scumpire, ei pornesc de la punctul la care s-au oprit, nu? Și asta nu înseamnă că se majorează mai mult decât ar trebui?
Victor Parlicov: „Știți, eu cred că, dacă începem a intra în zona asta de analiză tehnică a prețurilor, noi riscăm să scăpăm din vedere ceea ce, de fapt, este cel mai important și cel mai esențial.
La toți operatorii și la fiecare din operatori condițiile de lucru sunt destul de diferite, suficient de diferite. Există problema importului și la ce preț, în care zi, formula de calcul a prețului de la rafinărie, ele sunt diferite și nu toți operatorii au exact aceeași formulă și importă aceleași cantități în aceeași zi. Cursul valutar în fiecare zi joacă, stocurile la diferiți operatori sunt diferite, unii lucrează cu stocuri mai lungi și, respectiv, atunci când cresc prețurile ar putea întârzia, treptat ar putea merge puțin din spate cu prețurile, alții lucrează cu stocuri scurte și trebuie să reacționeze cu creșterea prețurilor imediat, pentru că au stocuri scurte și deja cumpără produse petroliere mai scump. Deci, toți operatorii se află în condiții destul de diferite, eu deja nu mai includ detalii de genul că unii lucrează cu stații proprii de alimentare, alții aceste stații le iau în chirie ș.a.m.d.
Partea deranjantă și esența problemei, în opinia mea, pe această piață nu este că prețul este mare sau este mic, dacă prețurile sunt totuna la toți, adică acesta-i fenomenul care sugerează că există o problemă, acesta-i fenomenul care privează, de fapt, consumatorul de dreptul de a alege.
Dacă ar exista alegere, atunci nu ar mai exista această suspiciune.
Eu aș fi vrut să văd, exact cum e în România, exact cum e în Ucraina la stații care se află de-a lungul traseului pe o lungime de vreo 20-30 de kilometri diferență de prețuri de 50, 60, 70 de bani, cum se întâmplă în alte țări și atunci consumatorul ar avea o alegere și nu ar mai exista suspiciunea asta sau neîncrederea asta față de ceea ce fac instituțiile statului și ce fac petroliștii. Dacă ar exista alegere, atunci nu ar mai exista această suspiciune. În condițiile în care consumatorul este practic lipsit de dreptul de a alege, când el oriunde s-ar duce are aceleași condiții și același preț, sigur că el are legitime suspiciuni că operatorii de pe piață s-au înțeles împotriva sa.”
Europa Liberă: Dar ne puteți explica, pe de altă parte, de ce șefa statului Maia Sandu a promulgat recent o lege prin care abilitează din nou ANRE-ul cu stabilirea unor prețuri plafon? Vă întreb, pentru că nu e o măsură tocmai corectă asta de a se implica ANRE-ul pe o piață care este liberă și ne-au tot explicat și Dvs., și alți cunoscători că ANRE-ul se poate implica acolo unde există prețuri reglementate și aici n-ar fi cazul. De ce, în cazul acesta, șefa statului a promulgat această lege, mai ales că ea a fost promovată de oponenții ei politici și mai ales că până nu demult consilierul președintei pe probleme energetice, Sergiu Tofilat, nu este un fan al acestei măsuri?
Victor Parlicov: „Într-adevăr, măsura asta este o măsură proastă. Deci, abordarea asta este o abordare proastă și ea a existat în Republica Moldova într-o formă mai bine gândită între anii 2016 și 2018 și s-a văzut că asta nu funcționează și nu rezolvă nicio problemă și a fost anulată în 2018 tot de cei care au introdus-o în 2016, fiindcă măsura asta deja s-a testat, de fapt, s-a revenit la o soluție veche, care s-a dovedit a fi nefuncțională. Acum eu cred că, dacă e să vorbim despre motive, nu știu de ce Dvs. ați pus accentul doar pe faptul că dna președintă a promulgat legea, în primul rând, înainte de a o promulga dna președintă, cineva a aprobat-o în parlament. Deci, trebuie să ne uităm atent la a cui propunere a venit modificarea aceasta și cine a votat pentru aceasta și după asta să vedem ce-i cu promulgarea.”
Europa Liberă: Inițiator este dl deputat Oleinic, deputat independent, care a votat în ultima vreme cu majoritatea dominată de socialiști și legea a ajuns să fie lege datorită votului acestui grup parlamentar.
Victor Parlicov: „Datorită coaliției PSRM-Șor, corect. Eu pot doar să intuiesc care au fost motivele și de ce dna Sandu a promulgat această lege. Din câte înțeleg eu, a fost un motiv pur politic, legat de faptul că vin alegerile și în caz dacă înainte de alegeri prețurile la produsele petroliere ar fi continuat să crească, în condițiile când Maia Sandu avea să respingă legea asta cu plafonarea și s-o întoarcă înapoi parlamentului, toate criticile, toată ura poporului ar fi speculat împotriva dnei președinte, că, uite, ca și cum din cauza faptului că dumneaei n-a promulgat această lege, iată ce se întâmplă pe piața produselor petroliere și cresc prețurile.
Prețurile cresc ori că legea îi promulgată, ori că legea nu-i promulgată.
În realitate, prețurile cresc ori că legea îi promulgată, ori că legea nu-i promulgată, dar Maia Sandu și-a luat de pe capul ei această bătaie de cap și a promulgat-o în forma în care este, spunând să trecem de alegeri și după asta revenim la această lege. Eu foarte mult sper ca, într-adevăr, după alegeri să se revină la legislația referitoare la piața produselor petroliere și să se facă acolo ordine, pentru că ordine nu înseamnă schimbarea abordării și să reglementeze cineva prețurile, Doamne ferește, ordine înseamnă sisteme de evaluare a performanței și intervenției instituțiilor de reglementare, inclusiv a ANRE, inclusiv a Consiliului Concurenței, ca să aibă niște indicatori de performanță, prin care să poată spune că ei au intervenit sau n-au intervenit în limita atribuțiilor lor.
Doi: pe piața produselor petroliere sunt cu adevărat niște probleme în care este necesară intervenția parlamentului și de care, din păcate, parlamentul nu s-a ocupat. De exemplu, noi până acum nu avem transpusă în legislația națională Directiva europeană cu privire la securitatea stocurilor de produse petroliere. Unul din motive sau unul din instrumentele prin care operatorii de pe piața petrolieră de câteva ori au încercat să sperie societatea din Republica Moldova, că, uite, dacă o să încercăm să plafonăm prețurile prea tare, dacă o să încercăm să nu le permitem să facă profit sau nu știu ce, putem să ajungem în criză, putem să ajungem să nu avem importuri de produse petroliere, că ei n-au să lucreze în minus și să avem o criză, să nu avem produse petroliere în țară. Dar chestia asta, Directiva europeană cu privire la securitatea stocurilor de produse petroliere vine să rezolve inclusiv această problemă, pentru că ea ar fi obligat ca în Republica Moldova să existe stocuri de minimum 61 de zile de consum de produse petroliere. Și atunci, acest șantaj nu ar mai fi valabil, nu ar mai fi posibil. La ziua de astăzi, când, într-adevăr, stocurile din Republica Moldova sunt foarte limitate și, într-adevăr, dacă timp de două săptămâni petroliștii sistează importurile din motive obiective sau inventate, noi cu adevărat putem ajunge într-o criză și nu știu de ce de asta nimeni nu se ocupă, dar asta-i cu adevărat securitatea, adică sunt elemente pe piața produselor petroliere care necesită atenția parlamentului, și sunt foarte importante.
Prin transpunerea acestei directive s-ar putea inclusiv introduce un operator nou pe piață, pentru că aceste stocuri trebuie gestionate, ele trebuie procurate, trebuie vândute, trebuie reîmprospătate, iar aceasta presupune o activitate comercială pe piață. Ar mai apărea posibil un operator, care ar putea interveni ca și cum își face, să spunem, un rol bun, nu complet, dar un rol similar al unui operator de genul ăsta care există în SUA.
Dacă vă uitați la cotațiile produselor petroliere sau la cotațiile petrolului pe piața internațională, în special pe piața americană, veți observa că acolo unul din factorii principali la care reacționează cotațiile internaționale sunt comunicatele și organizația asta care deține stocurile petrolului din SUA și în funcție dacă stocurile de petrol cresc sau se umplu sau, dimpotrivă, sunt în epuizare, asta destul de puternic afectează piața globală de produse petroliere.
Noi toți suntem ostaticii discuției despre: „Hai și vom reglementa prețurile sau nu le vom reglementa ”.
Deci, pe piața locală un asemenea actor la fel ar putea interveni și ar fi un factor de stabilizare și de creare a unei concurențe pe această piață. Din păcate, de aceste lucruri care cu adevărat sunt fundamentale nu se ocupă nimeni, de dânsele nu se ocupă nici parlamentul, nici guvernul. Noi toți suntem ostaticii discuției despre: „Hai și vom reglementa prețurile de către ANRE sau hai și nu le vom reglementa și așteptăm să facă ceva Consiliul Concurenței”.”
Europa Liberă: Așadar, ar trebui să spunem, dle Parlicov, că ceea ce a făcut șefa statului, că a promulgat această lege e ca să nu fie acuzată în campania electorală că din cauză că n-a promulgat-o se scumpesc carburanții?
Victor Parlicov: „Impresia mea sau ipoteza mea de bază e anume asta, că a fost promulgată inclusiv pentru asta. Dacă vă uitați pe comunicatul de la președinție, președinția a spus că noi o promulgăm, știm că e imperfectă, dar o promulgăm ca să revenim la ea după alegeri. Adică pentru mine asta a fost un semn foarte clar că până la urmă e vorba de o decizie conjuncturală, o decizie de campanie electorală.”
Europa Liberă: Dar are totuși acest act normativ vreun potențial să oprească scumpirile sau prețurile vor continua să crească, pentru că acesta este trendul internațional?
Victor Parlicov: „Nu și nici nu cred că trebuie să ne propunem ca în Republica Moldova, care nu are nici propriile rezerve de petrol, nici propriile companii, nici propriile rafinării, nu cred că putem să ne așteptăm ca în Republica Moldova noi acum o să putem pune la respect piața internațională de produse petroliere. Haideți să fim serioși! Deci, problema este că prețul la petrol și produsele petroliere crește pentru toți, dacă e vorba de cotațiile bursiere internaționale, ele pentru toți se majorează, pentru toate țările din lume.
E problema nu atât cât e prețul acesta, ci e problema cât de eficienți suntem noi.
Și atunci e problema nu atât cât e prețul acesta, ci e problema cât de eficienți suntem noi și care-i capacitatea noastră de plată ca economie, și care-i eficiența noastră în consumul acestor resurse, de transformare a acestor resurse în venituri și în PIB, și în salarii, și în buget, ca indiferent care ar fi prețul internațional la produsele petroliere, noi să rămânem competitivi pe piața internațională și asta să nu afecteze creșterea economică.”
Europa Liberă: Înțeleg, urmare a discuției cu Dvs., că ceea ce s-ar putea întâmpla după alegeri eventual e să se reglementeze mai bine ce ar trebui să facă Consiliul Concurenței ca să nu existe aceste scumpiri în aceeași zi, să se uite dacă n-ar trebui companiile să aibă stocuri mai mari, nu-i așa?
Victor Parlicov: „Eu mă uit cu mare speranță în viitor, ca atunci când vine la lucru noul parlament să revină la subiectele cu adevărat importante – la directiva cu privire la stocuri, la responsabilizarea Consiliului Concurenței. Vreau să văd care va fi finalitatea acestui act de control sau a acestei investigații pe care a făcut-o Consiliului Concurenței pe piața produselor petroliere, pentru că ei din 2013 tot anunță periodic că mai inițiază investigații pe această piață și ultima dată anunțul a fost făcut în ianuarie 2021, a mai fost unul în 2019, prin mai, dacă nu greșesc, și până acum n-am văzut nicio finalitate.”
Europa Liberă: Poate e greu de obținut dovezi. Dvs. cum credeți, de ce Consiliul Concurenței nu reușește? Poate nu e atât de simplu să demonstrezi acest lucru?
Victor Parlicov: „Dar eu nu am spus că e simplu, eu am spus că s-au inițiat investigații de mai multe ori, dar niciodată n-am văzut nicio finalitate. Dacă nu există semne sau n-a putut fi demonstrat vreun acord, trebuia să iasă Consiliul Concurenței și să spună: „Noi am făcut investigații, am investigat, am investigat, am căutat, am căutat și n-am găsit nimic. Și vrem să vă spunem, stimați cetățeni, că pe piața produselor petroliere nu există un acord anticoncurențial”.
Am pus punct și mergem mai departe. Dar nu s-a făcut nici asta, deci investigații au fost inițiate, dar finalitate n-am văzut. Prima dată văd un raport, despre care încă nu s-a luat o decizie, dar văd un raport și poate a existat ceva efort, vreau să văd care va fi finalitatea acestui efort.”
