O strategie cadru pentru R. Moldova pe termen mediu și lung, care să fie respectată cu sfințenie de orice guvern român indiferent de culoarea politică. În plus, „redobândirea, de către moldoveni, a cetățeniei române în maximum o săptămână, cu scuzele de rigoare”. Sunt propunerile politicianului PNL Viorel Badea, senator pentru românii din diaspora în Parlamentul de la București și membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Într-un interviu acordat la Strasbourg, în marja sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Badea, care este și autorul unui raport APCE despre minoritățile naționale, explică de ce anumite state sunt reticente în a adera la Carta pentru protecția minorităților naționale, pe care atât România, cât și Moldova s-au grăbit să o ratifice imediat după publicare. Referitor la Moldova, senatorul român spune că, din păcate, nu există o continuitate în proiectele României pentru Moldova și că fiecare guvern care a venit la putere a schimbat ritmul de lucru, proiectele evoluând „într-un ritm de cangur”.
Europa Liberă: Domnule Viorel Badea, sunteți raportor al Consiliului Europei pentru un nou raport privind drepturile minorităților naționale. De ce este nevoie de acest raport, în condițiile în care există Convenția Cadru pentru Minorități Naționale, document ratificat de 39 de state, inclusiv de România și de R. Moldova. România a fost chiar primul stat care a ratificat documentul, pe 29 aprilie 1995, iar Moldova pe 20 noiembrie 1996.
Viorel Badea: „Nu trăim într-o lume perfectă. La 20 de ani de la adoptarea acestui document extrem de valoros încă mai există opt state care nu sunt parte a Convenției, iar raportul meu analizează situația acestor state, în mod special. Încercăm să vedem de ce au fost refractari la a adera la Convenție și să stabilim un dialog.”
Europa Liberă: Înainte de a vă întreba care sunt cele opt state și dacă ele sunt din Europa „bogată”, ca să spunem așa, din Vestul Europei, deci, aș vrea să punctăm faptul că România are una dintre cele mai bune situații când vine vorba de drepturile minorităților. Romii, de exemplu, au locuri speciale la universități, sunt reprezentați în parlamentul de la București și chiar în Parlamentul European. Care sunt, așadar, cele opt țări care nu au ratificat Convenția cadru pentru minorități?
Viorel Badea: „Ne referim la țări din lumea civilizată. Franța, de exemplu, care a indicat faptul că în constituție există prevederi care nu le permit să treacă la o recunoaștere a minorităților naționale pe teritoriul lor. De asemenea, Grecia nu a ratificat această Convenție cadru, iar pe cale de consecință nici Turcia nu a făcut-o.”
Europa Liberă: Aici putem să înțelegem, având în vedere conflictul dintre cele două țări…
Viorel Badea: „În raportul nostru o să tușăm și situația comunității turce din Tracia de vest, pentru că am avut câteva discuții cu reprezentanții acestei comunități. Este mai mult o chestiune bilaterală și ne dorim ca Turcia și Grecia să ajungă la un compromis și să ratifice Convenția, pentru ca documentul protejează nu minoritățile, dar dă garanții și majorității.
Pe de altă parte, încercăm să convingem și Andora și Monaco, țări pe care eu le consider un paradis al conviețuirii. Cele două mici state au reticențe în a ratifica convenția sub argumentul că în realitate minoritățile reprezintă un număr mai mare decât majoritatea. Ei consideră că minoritățile ar trebui mai întâi să obțină cetățenia și apoi să se ratifice Convenția pentru minorități. Eu cred însă că nu există vreo legătură între minorități și cetățenie. Iarăși, Belgia nu a fost foarte deschisă cu noi. ”
Europa Liberă: Ca senator român pentru românii din diaspora, în ce cheie priviți relația României cu Republica Moldova?
Opinia mea este că România și R. Moldova sunt două state românești despărțite temporar de istorie...
Viorel Badea: „Opinia mea este că România și R. Moldova sunt două state românești despărțite temporar de istorie, cred că statul român nu a făcut suficient pentru a deveni atractiv pentru românii din R. Moldova. Proiectele pe care noi le-am dezvoltat au evoluat în pas de cangur, ca să spun așa, adică a fost un guvern care a dat drumul la niște proiecte și, apoi, a venit alt guvern care le-a stopat și le-a dat altă direcție. Eu le-am propus colegilor mei din parlament, și sper ca această propunere să fie agreată și la nivel înalt, în plan politic, ca partidele românești, împreună, să adopte un plan comun de acțiune în R. Moldova, așa cum au fost acele discuții cu protocolul pentru integrare europeană a României. Atunci, toate partidele politice s-au reunit și au stabilit un itinerariu comun, pentru ca România să se poată integra cu succes în UE.
Eu propun ca toți reprezentanții partidelor politice din România să ne așezăm la masă, să stabilim o strategie comună pe termen mediu lung. Altfel, incongruența aceasta politică pe care noi o manifestăm față de Chișinău nu poate atrage acolo decât insatisfacții și neîncredere. Altfel nu vom putea avea un proiect de succes în R. Moldova.
Faptul că mai reparăm niște grădinițe sau mai finanțăm evenimente culturale, faptul că le redăm cetățenia…deși, acesta nu este un proiect cu care să ne mândrim, este un drept al lor... Noi ar trebui să facem în așa fel încât să le redăm cetățenia într-o săptămână, cu scuzele de rigoare. Pentru că ei au fost cetățeni români. Această chestiune nu ar trebui capitalizată de guvernele României. Ar trebui să elaborăm această strategie pe care să o urmăm cu sfințenie, indiferent cine va veni la guvernare.”
