Linkuri accesibilitate

Viorica Chelban: Nu trebuie să scape nimeni de control, pacienții trebuie testați, medicii trebuie testați


Viorica Chelban

Viorica Chelban din Slobozia Mare, raionul Cahu. Și-a făcut studiile în Chișinău, apoi specializări la Paris și Londra.

Astăzi este medic neurolog, specialist în boli rare și genetice la spitalul național de neurologie și neurochirurgie din Londra, este cercetator știintific la Institutul de Neurologie la University College London și membru al laboratorului de neurobiologie și genetică medicală al Universității de Medicină și Famacie din Moldova. De zece ani tratează pacienți în Marea Britanie. Vă propunem un interviu cu doctorița stabilită la Londra despre epidemie și dacă este afectat sistemul nervos central de Covid-19.

Nu trebuie sî scape nimeni de sub control, pacienții trebuie testați, medicii trebuie testaț
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:53 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pentru început, propun să explicați care este totuși diferența între distanțarea socială, autoizolare și carantină. Și de ce este nevoie de aceste măsuri?

Viorica Chelban: „Aș începe cu distanțarea socială. Distanțarea socială este păstrarea distanței de doi metri între persoane în timpul pandemiei. De ce este important să fie păstrată această distanță de doi metri? Pentru că virusul se transmite doar prin picături de salivă de la o persoană infectată în timpul tusei sau strănutului. Acest virus, COVID-19, are o greutatea foarte mare și nu se poate reține mult timp în aer, dar repede cade pe suprafețe sau la pământ. Dacă a căzut și nu l-ați atins în această perioadă sau nu ați atins aceste suprafețe infectate, atunci nici nu vă puteți infecta. Distanța maximă pe care o pot atinge aceste picături de salivă când sunt propulsate de tuse sau strănut este între unu și doi metri. Deci, dacă veți fi la doi metri, de exemplu, de persoana infectată, saliva acesteia nu va putea să vă ajungă și astfel vă veți proteja și pe Dvs. și familia Dvs. Pentru asta se indică distanțarea socială atunci când ieșim în societate, în prezența altor persoane.

Celelalte două metode de control al pandemiei, cum ați spus, sunt carantina și autoizolarea. Carantina este procesul în care o persoană care crede că ar fi putut fi expusă la virus, dar nu este sigură, se izolează acasă. De exemplu, persoanele care au fost în contact cu cineva care a fost diagnosticat cu acest virus, dar încă nu au făcut semne de boală, ele stau acasă. Acum, autoizolarea. Aceasta se impune atunci când o persoană are semne de boală deja sau când membrii familiei persoanei cu aceste semne de boală trăiesc în aceeași casă. În acest caz, ei trebuie să fie autoizolați; ei nu au dreptul să iasă din casă sau din ogradă (dacă au ogradă) timp de cel puțin șapte zile. Persoana care are semne de boală trebuie să stea șapte zile fără niciun contact cu alte persoane în afară de cele prezente în casă, iar persoanele care sunt contacți și membrii familiei trebuie să stea izolați 14 zile, dacă încep să facă semne de boală. Deci, dacă cineva infectat este în izolare și apoi peste câteva zile cineva din familia lui începe să facă semne de boală, toți împreună trebuie să stea în autoizolare timp de 14 zile. Cei care se află în carantină pot ieși pe o scurtă durată având mască de protecție și mănuși să facă un pic de sport, bunăoară, pe când cei din autoizolare nu au dreptul să iasă din casă sau ogradă, nu au dreptul să se întâlnească cu alți membri ai familiei și nu au dreptul să iasă nici măcar pentru a face exerciții.”

Europa Liberă: Pe moment, putem spune despre coronavirus că este o boală pe care o cunoaștem destul de puțin sau că deja există suficientă informație și lumea știe cum să se protejeze, iar doctorii știu cum să o trateze?

Viorica Chelban: „Până în ziua de azi, 23 aprilie, această boală încă nu este pe deplin cunoscută și multe-multe situații urmează încă a fi clarificate. Unele dintre cele mai stringente întrebări care rămân neclare sunt, de exemplu: câți oameni au fost infectați până acum, în realitate? Aceasta este una dintre întrebările cele mai de bază, dar și cele mai importante, pentru că sunt sute de mii de persoane confirmate în toată lumea, dar această cifră reprezintă doar o fracție mică a numărului total de infectați. Și aceste cifre devine și mai dificil de aflat, dacă se va lua în considerare și numărul cazurilor asimptomatice, acestea sunt persoanele care au virusul, dar nu au semne de boală. Numai atunci când o să avem un test sensibil la anticorpi care arată dacă persoana respectivă a intrat în contact cu virusul în trecut, doar cu aceste teste am putea afla în viitor cât de mulți au fost infectați, afectați de acest virus în realitate. Altă întrebare care rămâne încă fără răspuns clar este: cât de gravă este această boală și care este adevărata rată a mortalității? Și până când nu vom ști câte persoane s-au infectat, nu vom putea ști cu adevărat care este rata fatalității acestei boli. La acest moment e estimat că aproape 1% din cei infectați decedează, dar aceste estimări, iarăși, se fac în funcție de câte persoane sunt testate. Altă întrebare este: care este spectrul complet de simptome ale bolii?

E clar deja, implicarea sistemului respirator, dar au apărut și rapoarte despre afectarea pielii, a sistemului de coagulare și chiar a sistemului nervos. Un alt aspect important și neclar este referitor la persoanele care sunt infectate, dar nu au niciun semn de boală, dar care sunt infecțioase și transmit boala la cei cu care intră în contact. Întrebarea pe care toți o au și o pun și care încă nu-i clarificată: de unde a pornit acest virus? Eu nu voi intra în speculații, dar ceea ce se cunoaște e că a fost raportat pentru prima dată la sfârșitul anului 2019, în China, coronavirusul, care oficial se numește SARS-CoV-2, din punct de vedere genetic e asemănător cu virușii care infectează liliecii.

Cât timp va dura imunitatea după infectare?

Totuși se consideră că virusul a trecut de la lilieci la un animal, dar încă nu este clar care anume este acest animal, iar de la acest animal intermediar a trecut la om. Această verigă intermediară rămâne necunoscută și ar putea să fie o sursă de infecție mai departe, dacă nu este identificată. Altă întrebare: cât timp va dura imunitatea după infectare? Această întrebare este foarte importantă, dar e imposibil de dat un răspuns clar, pentru că nu avem date de durată lungă, infecția asta fiind cu noi doar de câteva luni. Totuși, deja se cunosc cazuri multe de reinfecție a persoanelor care au fost tratate de COVID-19 și este clar că reinfecția este posibilă, însă nu se știe care sunt condițiile ce favorizează această reinfecție.”

Viorica Chelban
Viorica Chelban

Europa Liberă: După multă așteptare au ajuns mai multe teste și în Republica Moldova. Credeți că ar fi nevoie să înceapă o testare în masă ca fiecare cetățean să fie testat? Și dacă ați putea oferi pe scurt detalii despre cele două tipuri de teste și ce informații oferă ele, și care e diferența dintre ele și când, și ce teste sunt indicate pentru testarea în masă?

Viorica Chelban: „Această întrebare este foarte importantă. Testarea este importantă pentru izolarea persoanelor bolnave de cele sănătoase pentru a opri răspândirea virusului. Este important însă de utilizat testele corecte pentru testare, testele rapide care sunt bazate pe anticorpi se folosesc doar pentru a testa dacă o persoană a avut contact cu virusul în trecut, asta pentru că anticorpii se produc abia la câteva săptămâni după infecția cu virusul. Scopul acestor teste este de a detecta persoanele care au fost infectate în trecut și acum au imunitate și ar putea ieși din carantină, dar problema este că la momentul actual aceste teste nu sunt sensibile și diagnostică corect doar 30-80%, în funcție de producător. Asta înseamnă că peste jumătate din cei testați cu teste rapide primesc rezultate false, ceea ce face ca aceste teste să fie inutile la momentul de față, însă se lucrează foarte mult pentru a identifica și pentru a îmbunătăți aceste teste și sper că pe viitor vom avea teste mai sensibile, doar ele va trebui să fie folosite în contextul corect.

Al doilea tip de test care se folosește în prezent detectează antigenii la COVID-19. El se face prin colectarea frotiului din gât/nas. Acest test detectează prezența materialului genetic ce provine de la virus, molecula de ARN, așa se numește. Acest test este pozitiv numai când virusul e prezent în organism și persoana este infectată în perioada activă. Deci, acest test este cel corect de a-l efectua în masă pentru a stopa răspândirea bolii în societate. Testarea în masă este foarte importantă și dacă vrem să testăm și să oprim pandemia – trebuie făcut cu testele la antigen, dar dacă vrem să identificăm după sfârșitul pandemiei cine sunt persoanele care au imunitate deja la virus – atunci cel mai indicat este testul la anticorpi, dar acest test încă nu este bine făcut.”

Europa Liberă: Ce mai pot și ce urmează să facă doctorii, pentru că este foarte mult de lucru cu persoanele infectate, cu acești pacienți?

Viorica Chelban: „Medicii sunt acum în prima linie și efortul lor este de nedescris. Ceea ce pot să facă medicii, dar nu de sine stătător, desigur cu ajutorul guvernului și al instituțiilor responsabile este să asigure oprirea transmiterii infecției în instituțiile medicale, dar pentru aceasta medicii au nevoie să fie aprovizionați cu echipament de protecție personală corespunzător, adecvat situației și virusului cu care ne confruntăm.”

Europa Liberă: V-a surprins numărul mare de personal medical infectat în Republica Moldova?

Viorica Chelban: „Nu aș zice că sunt surprinsă, dar sunt tristă să aflu cât de mare este numărul personalului infectat. Fără echipament de protecție, aceasta nu este o surpriză, de fapt.”

Europa Liberă: În mediul experților se spune că, după această boală, ale cărei consecințe nu se cunosc cu exactitate, mulți pacienți ar putea rămâne cu sechele, cu urme, că adesea este atacat chiar sistemul nervos central. Dvs. ce ne puteți spune despre asta?

15 la sută din pacienți, înainte de a fi internați la terapie intensivă, prezintă și probleme neurologice

Viorica Chelban: „Într-adevăr, de curând au început să devină mai clare unele aspecte și semne ale acestei boli. În ceea ce ține de semnele neurologice legate de COVID-19, ultimele studii arată că aproximativ 15 la sută din pacienți, înainte de a fi internați la terapie intensivă, prezintă și probleme neurologice și aproape 40 la sută din pacienții care au nevoie de sedare și intubare prezintă complicații neurologice, unde encefalopatiile, răspândirea infecției la nivelul sistemului nervos central sunt dintre cele mai severe. Alte complicații asociate raportate au fost cazuri cu complicații de accidente vasculare cerebrale sau paralizii, dar în neurologie ca și în alte specialități nu trebuie să uităm de impactul masiv pe care îl are acest virus asupra tratamentului bolilor neurologice care nu are legătură cu COVID-19 și asupra asigurării tratamentului urgențelor medicale.”

Europa Liberă: Cum organizați Dvs. munca cu pacienții neurologici acum, pe timp de această pandemie COVID-19?

Cei din prima linie sunt echipați pentru a primi pacienți ca și cum toți sunt suspecți

Viorica Chelban: „Pacienții care sunt confirmați infectați sunt tratați în secții specializate pentru pacienții cu COVID, pentru pacienții neurologici care nu sunt infectați, dar care au nevoie de asistență medicală pe o problemă strict neurologică, acest sistem a fost complet reorganizat în timpul pandemiei. Bunăoară, toate consultațiile de policlinică sau consultațiile care țin de tratamentul de menținere la acest moment totul se efectuează la telefon sau prin contact telemedicinal. Avem diferite programe în care discutăm cu pacienții online; pacienții care vin cu urgențe neurologice, indiferent de statutul pacientului, dacă este suspect sau nu la COVID, primii medici care primesc acești pacienți sunt dotați cu echipament ca și cum pacientul ar fi suspect de COVID. Deci, cei din prima linie sunt echipați pentru a primi pacienți ca și cum toți sunt suspecți. Când devine clar că pacientul cu o problemă urgentă neurologică nu este afectat de COVID, acest echipament este schimbat pe unul obișnuit. În cazul în care pacienții sunt deja internați în secția de neurologie și încep se prezinte semne de COVID, toți contacții, ceilalți pacienți, inclusiv medicii sunt testați și retestați de fiecare dată când apar alte simptome la alți pacienții. În cazul în care pacienții fac stop respirator sau stop cardiac și trebuie resuscitați, protocolul de resuscitare a fost schimbat în așa fel încât se evită contactul direct al medicului cu pacientul care trebuie resuscitat.

S-au făcut modificări la protocoalele de acordare a asistenței medicale de urgență, plus în ceea ce ține de pacienții care sunt pacienți neurologici, dar nu au nevoie de consultația medicului în prezent, aceștia au fost clasificați în grupul de risc de către medici. Fiecare medic a clasificat pacienții cu care lucrează în grupuri de risc, cei mai vulnerabili, adică pacienți care au cancere, astm bronșic sau patologii imunitare, aceștia sunt clasificați în pacienții cei mai vulnerabili și acestor pacienții guvernul le asigură condiții de autoizolare, cum am spus, ei nu ies din case. Guvernul le trimite mâncare la pachet acasă și medicamentele, de asemenea, la pachet acasă. Celelalte categorii sunt în funcție de riscul pe care îl prezintă - cei mai vulnerabili, vulnerabili, risc mediu și risc redus.”

Europa Liberă: Lumea este departe de a scăpa de noul coronavirus care a ucis, deja s-a anunțat, peste 180 de mii de oameni, a avertizat astăzi directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, este un nou avertisment de la OMS că acest virus ne va mai însoți mult timp. Ce ar trebui luat în calcul în caz că va mai fi un nou val de epidemie?

Viorica Chelban: „Această lecție trebuie învățată de către toți și principalul mesaj este că trebuie să fim pregătiți. Imediat ce se termină această pandemie, trebuie de instituit un grup de lucru care să pună toate datele disponibile împreună și să elaboreze un plan de acțiuni bazat pe dovezi și pe experiența aceasta referitoare la cum să acționăm când vine următoarea pandemie, să nu mai fim luați așa, pe neprins de veste. Cred că țările care au fost cât de cât pregătite pentru astfel de urgențe vor ieși cu mult mai bine din această epidemie, iar noi trebuie să învățăm această lecție.”

Europa Liberă: Și dacă virusul nu ne va ocoli, să înțelegem că absolut toți oamenii vor avea această boală?

Viorica Chelban: „Se estimează că în jur la 70% din populația lumii va avea această boală sau va fi expusă la virus, aproape o treime probabil vor fi fără simptome. Doar de noi depinde cât de mare va fi cifra aceasta, sunt metodele de a menține sub control această pandemie și depinde de fiecare dintre noi, dacă vom respecta condițiile de distanțare socială, de carantină sau autoizolare, în funcție de situația în care ne aflăm.”

Europa Liberă: Apropo, cât timp ar putea să fie izolarea și în cât timp credeți că trebuie relaxată această izolare?

Viorica Chelban: „Sunt două soluții pentru a opri pandemia la acest moment și ambele trebuie aplicate simultan. Prima este de a opri răspândirea virusului, pentru asta trebuie aplicată carantina, izolarea sau distanțarea socială. Dacă virusul nu se transmite mai departe, atunci se oprește și răspândirea. Problema în Moldova este că mulți din personalul medical sunt infectați, și anume în cadrul instituțiilor medicale se poate menține răspândirea virusului, dacă personalul medical nu este, în primul rând, protejat. Carantina nu trebuie oprită în niciun caz acum, după cum arată cifrele – pandemia este încă în perioada de vârf. A doua soluție pentru a opri pandemia este vaccinul, chiar și unul care nu va fi ideal; dacă va oferi o oarecare protecție, deja va fi mai bun decât nimic, va fi, de exemplu, ca în cazul tuberculozei, să zicem, nu va fi ideal, dar va menține situația sub control împreună cu alte măsuri de protecție socială. Vaccin va fi, la asta se lucrează ca la niciun alt vaccin din istoria omenirii. De noi depinde să avem caracter, răbdare și să nu cedăm depresiei. Sunt două ieșiri din această situație, pe asta trebuie să ne concentrăm și să contribuim fiecare cu ce putem.”

Europa Liberă: Ipotetic vorbind, dacă ați fi la Chișinău și ar trebui să decideți, ca un specialist în politici de sănătate, în acest moment ce ați face în Republica Moldova?

Medicii trebuie testați în masă, trebuie pregătiți și instruiți

Viorica Chelban: „Deja am atins acest subiect câte un pic. Aș începe cu două priorități: una este pentru a stopa răspândirea virusului în instituțiile medicale și a asigura medicii cu echipament de protecție maximum posibil. Toți pacienții care se adresează acum în instituțiile medicale trebuie tratați ca persoane potențial infectate și nu trebuie de scăpat pe nimeni de sub control, pacienții trebuie testați, medicii trebuie testați; medicii trebuie testați în masă, trebuie pregătiți și instruiți, și dotați cu echipament de protecție, iar pentru restul populației trebuie de menținut regulile de autoizolare și carantină până când cifrele celor infectați vor începe să scadă. Testele sunt foarte importante, deci, toți pacienții suspecți – toți trebuie testați, iar toți contacții celor pozitivi la fel trebuie testați pentru a-i izola pe cei sănătoși de cei bolnavi.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG