A tot circulat in ultima vreme o bandă desenată, prezentată pe larg într-un articol din „Adevărul”, despre scenariul unei bătălii între SUA şi Rusia după unirea Moldovei cu România, studiat într-un manual de benzi desenate la Academia Militară West Point.
În banda desenată, după unirea Moldovei cu România, act politic care încalcă „linia roșie“ impusă de Moscova, Rusia declanşează un cyberattack care dezactivează dronele NATO și atacă tancurile Alianţei Nord-Atlantice. Apoi, trupele ruseşti capturează un consulat american dintr-unul din oraşele ocupate. THE END.
Banda desenată este autentică, iar scopul ei este acela anunțat: ideea e de a pregăti militarii US în fața provocării războaielor viitoare, în care masa forțelor convenționale care se confruntă nu va mai fi suficientă, mai ales în condițiile în care Rusia a dezvoltat acea sofisticată strategie care a fost numită: „război hibrid”.
Nu mai e vorba de confruntări frontale de linii de tancuri sau, în orice caz, până să se ajungă acolo, se trece printr-o masivă dezinformare, înecarea rețelelor sociale în știri false, fake news și „adevăruri alternative”, urmate de trimiterea unor unități fără uniformă sau cu uniformă imposibil de identificat, ca în cazul acelor „omuleți verzi” din Crimeea anului 2014.
La fel, se caută stârnirea unor tulburări civile în țara sau țările țintă. Țările baltice, Ucraina și Moldova, cu minoritățile lor rusofone, sunt primele ținte pentru un astfel de „război hibrid”.
Aici rușii au evoluat foarte mult de la invadarea nordului Georgiei, în 2008, în scurtul război care s-a încheiat cu ocuparea militară de către Rusia a provinciei separatiste Osetia de Sud (o altă regiune autonomă a Georgiei, Abhazia, fiind ocupată militar de Rusia încă din 1991).
Atunci, în 2008 în Georgia, cu toate că victoria rusă a fost rapidă, în doar cinci zile, s-au văzut și neajunsurile sistemelor de comunicații.
Frecvențele radio ale armatei ruse nu erau deseori accesibile, iar ofițerii ruși au trebuit de multe ori să comunice prin banale telefoane mobile. Dronele rusești s-au dovedit de asemenea un eșec total.
Un deceniu mai târziu, situația s-a schimbat mult, de aceea banda desenată americană care simulează invadarea Moldovei de către armata rusă începe prin a arăta importanța dronelor în bruierea sistemelor de comunicații și a întregii infrastructuri electronice a tancurilor americane care devin „oarbe”, nemaiputând să tragă.
Cum o spune într-un scurt text la încheierea benzii desnate Lt. Col. J. Lane: „ce vom face dacă în viitor ne vom confrunta nu doar cu probleme de întreținere a materialului militar, dar cu un adversar digital care ne va paraliza întreaga platformă a armamentului?
Nu e, apoi, nimic deosebit în faptul că o asemenea bandă desenată folosește un scenariu bazat pe țări reale: Moldova și România. Rusia efectuează de multă vreme asemenea simulări de atac asupra occidentului la scară reală.
E vorba în primul rând de manevrele militare Zapad (Occident), care au loc la fiecare patru ani încă din vremea Uniunii Sovietice. Scopul a fost întotdeauna încercarea noilor arme și a noilor strategii. Ultimele au avut loc în septembrie 2017, producând mare îngrijorare printre țările NATO, prin amploarea lor și prin faptul că se simula o invadare a țărilor baltice.
Faptul că NATO s-a arătat alarmată constituie o mică victorie politică și strategică pentru Rusia. Parte din strategia mediatică a Rusiei constă în aceea de a sublinia în permanență că Occidentul se înșeală și manevrează rău.
Altfel zis, o strategie de decredibilizare. Aici se înscrie și faptul că în primele zile ale manevrelor militare Zapad 2017, trupele rusești au simulat doar exerciții de apărare, ca și cum ar fost agresați de alianța occidentală.
S-a trecut însă după aceea la un contraatac simulat asupra Poloniei și balticilor, amintire a faptului că în al Doilea Război Mondial trupele sovietice au putut ajunge până la Berlin.
Manevrele Zapad, dincolo de demonstrația de forță și de tehnologie militară avansată, au fost mai degrabă un succes politic pentru Putin. Într-un fel, paradând militar, Moscova aplică strategia Coreei de Nord. Pompă militară, demonstrații de forță, refuzul dialogului, revendicări permanente.
Apoi, strategia Moscovei a fost de a păstra o opacitate totală în jurul manevrelor. Nici măcar nu e limpede câte trupe au participat, care a fost amploarea lor.
De la anunțata cifră de 100.000 de militari, care ar simula o invazie a Poloniei și țărilor baltice, presa occidentală a ajuns să vorbească de 13.000 de oameni, ceea ce multor experți li se pare o cifră neverosimil de coborâtă. Experții estimează însă numărul militarilor care au luat parte la manevre la circa 50.000 - 60.000.
Câteva din precedentele manevre Zapad s-au derulat deja dincolo de limita provocării. În 2009, de pildă, forțele lui Putin au simulat un atac nuclear asupra Varșoviei.
