Este foarte greu să găsești ceva pozitiv în tragedia de miercuri, când mase furioase de susținători ai lui Donald Trump au atacat clădirile Congresului american, consecințele fiind victime, distrugeri de proprietate și mai ales un șocant atentat la democrație, într-una dintre instituțiile sale simbolice.
Dar chiar dacă imaginile și sunetele acelei invazii sunt vii și trebuie să rămână vii în memoria colectivă și globală, există și rațiuni de speranța. Membrii în Congres au revenit în aulă după gravele incidente și au confirmat, în cursul nopții, alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al Statelor Unite, așa cum statele autorizaseră anterior. Dacă obiectivul masei violente și celor care au incitat-o a fost anularea alegerilor democratice, intimidarea membrilor în Congres sau mobilizarea mai multor susținători pentru a întoarce rezultatul în favoarea lui Trump, acest obiectiv a eșuat. În plus, mai mulți americani și cei care-i reprezintă înțeleg mai bine acum ce au însemnat ultimii patru ani de dezbinare și haos și mai ales ce ar fi însemnat încă patru ani.
Estul Europei are exemple nefericite și relativ recente la care să se raporteze pentru a intui pericolul, înainte că el să se materializeze. Educație civică nu trebuie să privească prea adânc în istoria regiunii. Când minerii au fost aduși la București, la începutul anilor ’90, cei care au făcut-o au obținut din nefericire, cel puțin pe termen scurt și mediu, ce și-au dorit și acel moment a handicapat România mulți ani după aceea.
Miercuri în Statele Unite, actele atacatorilor au arătat similar, consecințele însă, nu. Asta pentru că diferența nu sunt indivizii – unii capabili să facă orice pentru putere, alții capabili să-i urmeze orbește, alții capabili de violente, în numele unor minciuni – ci instituțiile. Acestea sunt cele care au erodat impactul anilor în care la conducere s-a aflat și încă se mai află Donald Trump și tot acestea sunt cele care vor face corecțiile cuvenite, după cele întâmplate. În încăperile in care se ascundeau împreună, miercuri – republicani și democrați, amenințați de aceeași oroare – au fost puse probabil bazele unor alianțe și compromisuri politice, care pot asigura o guvernare mai stabilă și eficace, de la 20 ianuarie încolo.
Cele întâmplate miercuri au pătat, fără îndoială, imaginea Americii in lume. Dar lumea va trebui să continue să privească și la ceea ce va urma, pentru că ceea ce unii au numit insurecție, alții puci, va continua cu o tranziție pașnică la putere, după o alegere democratică. Nu e de mirare că fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon, a formulat drept obiectiv, imediat după instalarea la Casă Albă, distrugerea statului administrativ. Pentru că instituțiile au rămas puternice, actele de violență de miercuri rămân un avertisment serios în legătură cu pericolul extremismului, dar nu au reușit să deraieze parcursul democratic al Americii.
