Zelenski a declarat pe 15 mai, într-o înregistrare video înregistrată în tren, în timp ce se întorcea la Kiev, că revine acasă cu noi pachete de apărare, inclusiv mai multă muniție, arme mai puternice pentru front, mai multă protecție pentru poporul nostru, mai mult sprijin politic.
Serviciul său de presă a declarat că Zelenski și premierul britanic Rishi Sunak au discutat la Londra despre o coaliție de avioane de luptă, despre care Zelenski a spus că este foarte importantă, deoarece Ucraina nu poate controla în prezent cerul în apărarea sa împotriva forțelor rusești invadatoare.
Ucraina a evocat anterior ideea unei coaliții de avioane de luptă și a făcut presiuni asupra Statelor Unite pentru a se alătura.
Zelenski a declarat după turneul european că se simte „extrem de optimist” în ceea ce privește șansele de formare a coaliției și a spus că se vor lua „decizii importante” în viitorul apropiat.
În obișnutul său discurs video nocturn, Zelenski a declarat că Marea Britanie și Polonia au fost de acord să se alăture coaliției de avioane luptă, care ar urma să antreneze piloții ucraineni pe avioane occidentale moderne. „Marea Britanie... da. Polonia -- da. Și sunt sigur că Franța și alți parteneri se vor alătura”, a spus el în înregistrarea video.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat ulterior, într-un interviu, că Franța este dispusă să antreneze piloții ucraineni pe avioane de luptă în Franța și că aceste programe de pregătire ar putea începe imediat.
Macron a declarat pentru televiziunea franceză TF1 că nu a discutat cu Zelenski despre trimiterea de avioane de război în Ucraina. Alte țări occidentale, inclusiv Statele Unite, s-au împotrivit cererilor Ucrainei de avioane de luptă din cauza îngrijorărilor legate de escaladarea războiului.
Președintele ucrainean a vizitat Londra pe 15 mai, Berlin și Paris pe 14 mai și Roma pe 13 mai. Berlinul a promis un nou pachet de apărare de 2,7 miliarde de euro (3 miliarde de dolari) - cel mai mare de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 - cu o zi înainte de sosirea sa.
Sunak a promis „sute” de rachete de apărare aeriană și drone de atac cu rază lungă de acțiune. Marea Britanie a fost prima țară care a anunțat săptămâna trecută că va începe să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune.
„Este un moment crucial în rezistența Ucrainei la un război teribil de agresiune pe care nu l-au ales sau provocat”, a declarat Sunak într-o declarație. „Nu trebuie să-i dezamăgim”.
Kremlinul a declarat că este extrem de nemulțumit de decizia Marii Britanii de a furniza rachete cu rază lungă de acțiune și alte echipamente militare Ucrainei, dar că aceasta nu va schimba rezultatul războiului.
„Cer retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei”
Zelenski a declarat că în toate dialogurile cu liderii europeni a adus în discuție formula sa de pace, care constă în retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei, care s-a apărat împotriva invaziei rusești la scară largă cu ajutorul masiv al Occidentului. O contraofensivă ucraineană majoră este așteptată de ceva timp.
„Nu mai visez”: Soldații ucraineni își așteaptă soarta în tranșee
Un comandant ucrainean de rang înalt spusese, mai devreme, pe 15 mai, că forțele sale terestre au demonstrat că pot reuși în condiții dificile în efortul lor de a respinge forțele rusești în orașul Bahmut din estul țării. „Apărarea orașului Bahmut continuă și ultimele zile au arătat că Ucraina poate avansa și contracara forțele rusești de acolo, a declarat colonelul general Oleksandr Sîrski pentru canalul Telegram al Centrului militar media al Ucrainei pe 15 mai.
„Înaintarea trupelor noastre pe axa Bahmut - aceasta este prima operațiune ofensivă de succes în apărarea orașului”, a declarat Sîrski. El a adăugat că forțele terestre pe care le comandă luptă cu mai puține resurse decât forțele militare ale Rusiei și luptătorii din grupul paramilitar privat Wagner, care au fost vârful de lance al eforturilor Kremlinului de a cuceri orașul din regiunea ucraineană Donețk în ultimele luni.
„Ultimele câteva zile au dovedit că putem avansa și distruge inamicul chiar și în astfel de condiții extrem de dificile", a adăugat el. „Operațiunea de apărare a Bahmutului continuă. Au fost luate toate deciziile necesare pentru apărare”.
Guvernatorul regional din Donețk, Pavlo Kirilenko, a anunțat pe 15 mai că patru persoane au fost ucise când un atac cu rachete rusești a lovit un spital din Avdiivka.
Ulterior, Zelenski a vorbit printr-o legătură video la Summitul pentru democrație de la Copenhaga, făcând apel la NATO să ia o „decizie politică pozitivă” cu privire la cererea de aderare a Kievului la summitul din iulie.
Turneul european al lui Zelenski deschide o săptămână de activitate diplomatică intensă privind criza ucraineană, inclusiv un summit al Consiliului Europei și o reuniune G7 în Japonia.
Armata rusă, în retragere din Bahmut?
Pe fundalul succeselor militare din regiunea Bahmut, se fac auzite tot mai des informații despre disensiunile dntre șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, și oficialii militari și de apărare ruși. Acesta a criticat adesea comandamentul militar însărcinat cu operațiunile din Ucraina și a acuzat armata regulată că s-a retras fără justificare.
Mai mult: pe 14 mai, Washington Post a citat documente ale serviciilor de informații americane ajunse în presă din care rezulta că trupele de mercenari ale lui Prigojin, care au dus greul luptelor sângeroase din Bahmut timp de luni de zile, s-au oferit în ianuarie să dezvăluie guvernului ucrainean pozițiile trupelor rusești în schimbul retragerii forțelor Wagner din oraș.
Kievul a respins oferta, potrivit cotidianului american, care a precizat că mesajul lui Prigojin a venit prin contactele sale cu serviciile secrete ucrainene. Washingtonul nu a comentat relatarea, care se bazează pe documente secrete americane scurse pe platforma de grup de chat Discord.
Prigojin, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a amenințat anterior în mod public că își va retrage forțele din Bahmut și din regiunile învecinate dacă nu vor primi muniție suplimentară.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut pe 14 mai că doi dintre comandanții săi militari au fost uciși încercând să respingă atacurile ucrainene în estul Ucrainei. De asemenea, acesta a declarat că forțele ucrainene au desfășurat atacuri în nordul și sudul Bahmutului în ultimele 24 de ore, dar nu au reușit să pătrundă.
Nici forțele ucrainene, nici cele rusești nu au reușit să preia controlul total al orașului după luni de lupte care au provocat pierderi grele de ambele părți.
Kievul a respins afirmațiile lui Prigozhin și ale altora care susțin că contraofensiva ucraineană ar fi început în mod oficial.
