Linkuri accesibilitate

Ziua Națională a Vinului, între sărbătoare și pandemie


Vasile Botnaru în dialog cu Diana Lazăr, director adjunct al Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, despre perspectivele industriei vinicole moldovenești

Ziua Națională a Vinului, între sărbătoare și pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:51 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dna Lazăr, de bine ce s-a încetățenit, în conștiința turiștilor străini mai cu seamă, COVID-ul dă peste cap planurile Octoberfest-ului moldovenesc. E gravă situația, e reparabilă?

Diana Lazăr: „Situația în industria turismului este una dramatică, aș spune, cu scăderi de peste 80 la sută a încasărilor și circuitului economic. Dacă e să vorbim despre industria vitivinicolă, lucrurile stau nițel mai optimist, însă dacă e să vorbim despre Ziua Națională a Vinului, desigur suntem afectați de situația pandemică, pentru că nu putem organiza evenimentele în masă, așa cum eram obișnuiți, nu putem avea turiști străini care veneau cu zecile de mii. Și desigur că toate acestea afectează oarecum sărbătoarea care, iată, este la a 19-a ediție, însă, zicem noi, dacă am ajuns aici, vom merge și mai departe.”

Europa Liberă: Până la dezvoltarea turismului găzduitor de vizitatori străini, Ziua vinului s-a făcut și cu localnici. Reveniți la ei acum?

Diana Lazăr: „Desigur. În primul rând, segmentul-țintă pentru Ziua Națională a Vinului sunt moldovenii, fiindcă e o sărbătoare care poate să-i facă mândri și care-i aduce împreună pe conaționalii noștri, atât cei de acasă, cât și cei de pretutindeni. De aceea întotdeauna pentru noi sunt foarte importante participările localnicilor la sărbătoare. Cu regret, în acest an Ziua Națională a Vinului nu va avea loc în centrul Chișinăului, așa cum era de obicei, și nici nu se vor organiza evenimente în masă, pentru că aceasta nu este admis conform noilor protocoale sanitare, în schimb, genericul sărbătorii este „Eu deVIN sărbătoare”. Or, fiecare dintre noi, moldovenii, avem motive de a ne mândri cu vinul Moldovei, pentru succesele de care a dat dovadă pe parcursul anilor, pentru stoicismul cu care a rezistat mai multor, să zicem, crize până la aceasta pandemică și e un motiv de mândrie, pentru că este un produs cultural și istoric. De aceea, dacă fiecare dintre noi ar onora acest produs alături de familie, de neamul nostru frumos, atunci probabil că Ziua Națională a Vinului oricum se va resimți în țara noastră, atât la Chișinău, cât și la sate.”

Europa Liberă: Dar tradiționalele concursuri - „Polobocul de Aur”, „Cel mai bun producător” etc. - se anulează?

Diana Lazăr: „Nu, concursul „Polobocul de Aur” tradițional se organizează anterior, încă în primăvara. Acesta este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, de aceea el deja este practic realizat. Ce ține de concursuri pentru consumatori, acestea s-au reorganizat oarecum prin simularea mai multor evenimente mici de degustări de vinuri, de tururi în crame, de evenimente în vinoteci, unde consumatorii sunt invitați și avem peste 30 de asemenea evenimente în diverse locații, pe care îndemnăm să fie organizate în siguranță, cu respectarea protocoalelor și regulilor de protecție. În același timp și rețelele, și distribuția, și restaurantele fac diverse promoții pentru vinuri. Vorbim de prețuri, vorbim de campanii de comunicare, suntem foarte activi și pe plan internațional, pentru că nu dorim să ne uite nici consumatorii noștri de pe piețele de export, de aceea în premieră, iată, Oficiul Național al Viei și Vinului în parteneriat cu producătorii au avut succesul de a organiza o degustare istorică, zic eu, cu zece formatori de opinie și critici de vin renumiți pe plan mondial, care va fi organizată pe data de 3 octombrie în regim iarăși online, dar care va fi moderată de recunoscutul critic și comentator de vinuri James Wood.”

Europa Liberă: Când spuneți online, mă gândesc că vinul o să fie real?

Diana Lazăr: „Vinul este real, vinul a fost expediat din timp. Și prin aceasta încercăm să menținem notorietatea sau să creștem notorietatea vinului Moldovei, nu uităm că vinul este un produs exportabil care aduce valoare adăugată segmentului economic, peste 80 la sută din ceea ce producem se exportă. Pandemia a afectat și exporturile de vinuri, avem o scădere de 9 puncte procentuale pentru primele 8 luni ale anului comparativ cu 2019, însă ceea ce ne dă optimism este faptul că unele țări, unele piețe de top tradiționale deja pentru noi, cum este România, a arătat o creștere calitativă de peste 20 la sută în volum, iar în valoare mult mai mult, ceea ce poate ne dă un pic de speranță că vom putea să reconfigurăm exporturile și din această criză din nou să ieșim mai puternici, așa cum am reușit și după crizele din 2007, din 2013. Deci asta ne ține...”

Europa Liberă: Să amintim, e vorba de embargouri...

Diana Lazăr: „Este vorba despre acele restricții la exportul de vinuri pe piețele CSI, pe piața Federației Ruse. Desigur au fost și crize financiare, în 2009, însă este cazul să menționăm că în industria vitivinicolă activează atât afaceri care sunt destul de ambițioase să prospere, să își renască oarecum afacerile într-un model corporatist, dar avem și foarte multe gospodării țărănești, deci peste 30 de mii de familii din Moldova dețin podgorii, ceea ce ne face să ne îngrijim și de aceștia, pentru că atât seceta, cât și pandemia, și scăderile de exporturi – toate bat în sfârșit în acești gospodari care, iată, au o provocare în plus.”

Europa Liberă: Exista o percepție oarecum greșită că vinificatorii, marii și micii producători de vin mereu au bani la ciorap și au cum să iasă din criză mai lesne. E un mit, e un adevăr?

Diana Lazăr: „Noi prin Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, chiar recent am realizat un studiu financiar în privința situației financiare și a lichidităților în domeniul industriei vitivinicole. De fapt, aceste afirmări nu sunt probate de cifre, or industria este încă profund îndatorată, peste 67 la sută din toate mijloacele financiare sunt împrumutate, deci, practic, lucrăm doar pentru a da credite, iar dacă ne dorim o dezvoltare sustenabilă, o dezvoltare de valoare a industriei, atunci fără resurse financiare noi este foarte dificil. Ce ține de micii producători, este cazul să menționez că 5 ani în urmă numărul acestora era de 4 ori mai mic decât este acum. De asemenea, în cadrul proiectului pe care am onoarea să-l reprezint avem un program special dedicat micilor producători de vinuri care, de fapt, sunt cei care renasc anumite practici de producere și reușesc să pună pe piață vinuri de o calitate foarte înaltă, care câștigă și medalii la concursurile internaționale. În acest an avem pe industrie un record la încasarea acestor medalii de top - și de aur, și de platină, și de argint. Credem că putem spune cu siguranță: calitatea vinului Moldovei a evoluat extrem de mult în ultimii 5 ani. Am pus și noi umărul la aceasta prin programe de calitate...”

Europa Liberă: „Noi” însemnând cine? Vă rog să spuneți și ascultătorilor.

Diana Lazăr: „Deci, eu reprezint Proiectul de Competitivitate din Moldova, care este finanțat de USAID, de Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul Suediei. Și iată, de 5 ani deja, prin acest proiect am realizat multiple acțiuni de suport pentru micii, dar și pentru marii producători pentru a spori calitatea, pentru a produce un vin mai competitiv, pentru a-l vinde la un preț mai înalt, de fapt, pentru a crea o imagine pentru vinul Moldovei ce va alimenta și viitorul copiilor noștri, să investim în viitorul acestei imagini și credem noi că ne-a reușit. Acum, în contextul acestei crize, este foarte important să menținem reformele, să regândim strategiile de marketing, să fim mai productivi, mai inovatori...”

Europa Liberă: ...să nu disperăm, în ultimă instanță.

Diana Lazăr: „Și în ultimă instanță, așa cum spune și sloganul brandului național vinicol „O legendă vie”, vedeți de-a lungul istoriei putem trage multe lecții, pentru că oarecum vinul a reînviat mereu, fie că a fost dezrădăcinat în perioada lui Burebista, fie că a fost sub o lege anti-alcool în perioada sovietică, fie că, iată, sub embargouri, vinul mereu a reînviat în Moldova. Și, credem noi, și în urma acestei pandemii vom reuși să menținem acest produs național în fruntea economiei naționale.”

Europa Liberă: Deci, vinul își face drum. Și apropo de Drumul vinului, Dvs. ați avut o contribuție esențială la acest Drum al vinului, care înțeleg că a atins o performanță - recunoașterea internațională? Vă rog să ne spuneți despre acest lucru.

Diana Lazăr: „Suntem foarte mândri că acest Drum al vinului Moldovei a devenit recunoscut și pe plan internațional nu doar pentru turiști, această rută a vinului a fost înregistrată și acreditată ca rută culturală europeană sub egida Consiliului Europei, aceasta fiind în februarie anul curent, iar Proiectul de Competitivitate direct a susținut acest program mai mult de 5 ani, pentru că am susținut peste 30 de crame să-și deschidă facilități de turism, iar ieri chiar am primit o veste și mai minunată, pentru că acest Drum al vinului a ieșit finalist și a luat Premiul pentru destinațiile culturale sustenabile sau durabile care se dezvoltă în mod conștiincios cu mediul ambiant, cu societatea. Acest premiu a venit pentru Moldova din partea Rețelei de Turism Europene și aceasta ne face foarte mândri, întrucât turismul vitivinicol este, în primul rând, un turism rural, un agroturism, iar un asemenea turism întotdeauna aduce valoare în regiune, acolo unde, de fapt, vedem o depopulare, o migrație, o migrare și a valorii economice.

Acest turism rural poate deveni o piatră unghiulară pentru dezvoltarea în viitor

Credem noi, chiar dacă industria turismului este extrem de mult afectată, acum acest turism rural poate deveni o piatră unghiulară pentru dezvoltarea în viitor. Nu în zadar Organizația Mondială a Turismului (OMT) a declarat anul 2020 drept Anul rezistenței și anul turismului rural la care ne raliem și noi, avem din ce în ce mai multe pensiuni, case rurale care se deschid în jurul acestor vinării, care acționează ca poli de atracție și din această dezvoltare pot să beneficieze nu doar cramele sau aceste afaceri vinicole, dar și meșterii populari, aceste agropensiuni, micile afaceri din regiunile respective. Îmi aduc aminte o anecdotă reală, din viață, când la una din cramele din preajma Chișinăului, când se organiza Ziua Națională a Vinului în una din ultimele ediții s-a epuizat brânza din toate satele din apropiere. Deci vedem un circuit economic local care se dezvoltă grație acestui turism, de aceea credem în valoarea lui.”

Europa Liberă: Poate e și o sugestie pentru autorități să sporească sau să se uite cu mai multă atenție la această salbă de pe Drumul vinului și să accelereze lucrările de infrastructură? Asta ar ajuta mult, probabil.”

Diana Lazăr: „Desigur, rețeaua de drumuri, infrastructura social-economică, dacă este să vorbim despre rețelele de apeduct, de canalizare sau lumină, toate sunt, de fapt, niște pre-rechizite pentru dezvoltarea turismului, ascund și niște investiții majore. De aceea în noul Program național de dezvoltare a turismului, la care am pus umărul alături de Ministerul Economiei, s-au stipulat mai multe acțiuni concentrate și focusate anume pe destinațiile de turism pentru a îmbunătăți infrastructura, în plus mai este mult de făcut desigur și sub aspectul instruirii, al educării, dar și al reglementării pentru ca să lăsăm, de fapt, micul business să se dezvolte fără prea multe poveri administrative și birocratice.”

Europa Liberă: Și ultima întrebare. Am văzut că agropensiunile în special dau dovadă de solidaritate și încearcă din puținul pe care îl câștigă sau din șansa pe care o au să ajute și artiștii. Am văzut în special cum Butuceniul, Eco-Resortul a găzduit concertele Filarmonicii care, după aia, din păcate, a pățit necazul pe care l-a pățit. Sunt experiențe singulare sau se profilează un fenomen de solidarizare cauzată de COVID?

Ne-am dori foarte mult să putem susține mai mult această renaștere culturală

Diana Lazăr: „Credem că este un manifest de solidaritate, pentru că din martie, când am intrat în această criză, mai multe vinării au avut acțiuni de promovare, acțiuni de colaborare cu artiștii. De fapt, acesta a fost un element mereu prezent și în Vernisajul Vinului, și în Ziua Națională a Vinului, iar ceea ce s-a făcut la Butuceni este un exemplu de urmat și pentru alte afaceri în domeniu, pentru că într-adevăr vinul este un produs al culturii, dar cultura pe lângă aceasta are foarte multe valențe și valori, iar ei merită acum un sprijin esențial. Credem că ne vor lipsi desigur și concertele de la Ziua Națională a Vinului, și elementele de fanfară, de dans, acestea, de fapt, scoțând în valoare tot ce înseamnă vinul pentru Moldova și ne-am dori foarte mult să putem susține mai mult această renaștere culturală. Am văzut pe grupul „Vinul meu”, care este o inițiativă civică de susținere a micilor producători de vinuri, o acțiune de a colecta fonduri și suport pentru renașterea sau reconstrucția, sau oarecum susținerea artiștilor de la Filarmonica Națională, deci fiecare în felul său poate să contribuie și trebuie să fie parte a ceea cu ce trăiește astăzi societatea.”

Vezi comentarii (1)

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG