Aniversarea a 29-a de la proclamarea independenței R. Moldova nu e neapărat un prilej de sărbătoare pentru agricultori confruntați în acest an cu cea mai cruntă secetă din ultimele aproape trei decenii. Mulţi dintre ei petrec această zi de sărbătoare muncind pe dealuri şi câmpuri, în încercarea de a salva ce se mai poate din recolta compromisă.
„O zi de vară hrănește un an”, nu e doar o zicală abstractă pentru agricultorii care au ales să petreacă Ziua Independenței în câmp. Chiar dacă seceta nemiloasă din acest an a compromis recolta de cereale, pământul trebuie lucrat şi pregătit pentru semănat, spune Ion Plămădeală, agricultor din Leova, care are 200 de hectare de floarea soarelui:
„Motiv de sărbătoare este, dar timpul este scump şi toţi sunt pe dealuri. Se piscuiesc câmpurile unde a fost porumb, adică nu au ce strânge şi oamenii caută modalități, fiindcă nimeni nu a fost pregătit pentru ca să fărâme păpuşoii şi acum caută agregate, caută posibilități să fărâme cioclejii, cu cât mai mărunt, cu atât mai bine. Unii au dat drumul şi la combine ca să-i fărâme definitiv, discuiesc şi pregătesc pentru semănat. O parte a început să strângă floarea soarelui, atât cât este, 200-300 de kilograme, dar oricum trebuie să o strângi.”
Agricultorul spune că în anii buni recolta era, în medie, 2,5 tone de floarea soarelui, dar în acest an anevoios abia dacă va reuși să strângă 500 de kilograme, adică o pătrime din ceea s-ar numi socoteala de acasă. Chiar dacă îi va acoperi doar o mică parte din pierderi, Ion Plămădeală a depus actele la Agenția de Plăţi şi Intervenție în Agricultură pentru a obține compensații la hectar promise de Guvern.
Un alt agricultor, Iurie Bivol din Costeşti, Ialoveni, spune că Ziua Independenței nu e neapărat un motiv de sărbătoare, ci mai curând de cules prunele, care deja au început să se înmoaie. Fermierul are în grijă 40 de hectare de viţă de vie, și alte 40 de livadă de prune. Iurie Bivol zice că prunele au fost afectate parţial de îngheț şi de grindină, iar orice zi de amânare poate compromite şi roada rămasă:
„Cam o treime din roadă e afectată. Trebuia să culegem 750 de tone, dar o să culegem doar 500 de tone de prună. Avem de lucru, de cules prunele, că ele deja se înmoaie, de sortat, de separat cele bune de cele stricate de grindină.”
Gheorghe Sîrbu, fermier din Hînceşti, spune că seceta din acest an i-a compromis întreaga recoltă de porumb, iar deocamdată e în dilemă cum să procedeze mai departe.
„Anul asta era planificat după strângerea porumbului să arăm pământul şi să semănam grâul pentru pâine. Dar nu mai ştiu, dacă nu o să ploaie, nu o să semănăm pentru că şi aşa am făcut cheltuieli foarte mari - 80 de mii pentru terenurile astea, şi vă daţi seama că nimic nu am scos. Din contra, trebuie să găsim alţi bani ca să putem să prelucrăm terenurile pentru anul viitor. Dar dacă o să plouă - reuşim şi să semănăm, dacă nu - nu o să semene nimeni.”
Un alt agricultor din Hînceşti, Mihai Gribincea, gestionează aproape 900 de hectare, dintre care 40 de hectare de măr de toamnă, care din cauza secetei e căzut deja pe jos:
„Statul nu intervine cu niciun ajutor, fiindcă la pomicole se compensează numai de la grindină, dar la secetă nu. Mai avem porumb 300 de hectare, cu zero roadă, şi floarea soarelui de la care nu recoltăm mai mult de 400-500 de kilograme la hectar, faţă de anul trecut când era 2,8 tone media.”
Mihai Gribincea spune că la acest sfârşit de august când se marchează mai multe sărbători naţionale, inclusiv Ziua Independenței, agricultorilor nu le arde de festivităţi, chiar dacă nu prea mai au ce salva din recolta compromisă de secetă:
„Acum de salvat, nu prea avem ce salva. Trebuie de recoltat ceea ce a mai rămas de recoltat, puţină floare, în rest nu avem ce recolta, fărămiţăm porumbul, îl tocăm, îl introducem în sol, îl incorporăm pentru că altceva nu avem ce face. Sărbătoarea este sărbătoare, dar pentru noi nu prea este o sărbătoare fiindcă nu prea avem atâta independență de 29 de ani încoace. Independenţa noastră este numai declarată, dar nu o avem.”
Mihai Gribincea spune că pierderile pe care le are din cauza secetei se ridică la 11 milioane de lei, care nu mai pot fi recuperate. Agricultorul regretă că guvernul nu a reușit să dea curs propunerilor rezonabile ale fermierilor și s-a limitat la câteva măsuri de sprijin care nici pe departe nu sunt un colac de salvare. Prin urmare, nu toată lumea, din păcate, va ajunge teafără pe celălalt mal.
