Mii de persoane au demonstrat, din nou, la Berlin, München, Stuttgart, Frankfurt pe Main şi în alte oraşe împotriva măsurilor de îngrădire a coronavirusului.
Organizatorii acestor demonstraţii sunt grupări politice obscure, asociaţii ezoterice, conspiraţionişti, militanţi anti-vaccinare sau persoane care împărtăşesc doctrina Noii Drepte. Odată cu prelungirea măsurilor restrictive se poate observa radicalizarea unor manifestanţi şi creşterea dorinţei de confruntare violentă cu forţele de ordine.
În vizorul demonstranţilor se află şi mass-media, considerată vândută. Nu întâmplător au fost atacate echipe ale televiziunii publice, pe alocuri şi jurnalişti.
Mai mulţi politicieni au avertizat faţă de radicalizarea protestatarilor, amintind de apariţia mişcării anti-musulmane şi xenofobe Pegida (acronim pentru „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”), în octombrie 2014.
Din lozincile arborate şi din mesajele răspândite pe internet rezultă că mulţi dintre aceşti demonstranţi sunt contestatari ai sistemului politic existent în Germania. Mulţi împărtăşesc ideea fixă că politicienii ar fi marionete ale unor forţe oculte, antinaţionale. De această atmosfera protestatară difuză şi încărcată profită şi formaţiuni extremiste de dreapta, prezente la demonstraţii.
Unii consideră că a sosit momentul pentru a se catapulta în fruntea unei formaţiuni capabile să devină centrul de comasare a contestatarilor. Aşa se explică şi apariţia noului partid, înfiinţat în aprilie care-şi spune Rezistenţa 2020. Cofondator al partidului este medicul Bodo Schiffmann care susţine teza că virusul corona nu constituie un pericol atât de mare, precum susţin oficialităţile. În acelaşi timp, afirmă că pe motiv de combatere a virusului s-a trecut la anularea unor drepturi constituţionale. Această teză este atrăgătoare pentru toţi cei care sunt de părere că virusul este o invenţie propagandistică a celor aflați la guvernare, impusă cu scopul de a-şi extinde puterea sau de a netezi calea unor forţe care intenţionează să instaureze noua ordine mondială şi un guvern globalist. Pentru a nu fi suspectat de acţiuni anticonstituţionale, partidul precizează în statutul său că respinge toate formele „totalitare, dictatoriale şi fasciste” (cf. art. 1).
Rezistenţa 2020 susţine că ar avea deja 100 000 de membri. Există îndoieli în ceea ce priveşte acest număr, pentru că pe pagina neoficială a partidului, pe Facebook, formaţiune avea marţi doar 42 646 de susţinători.
Opoziţia unor cercuri clericale, ultraconservatoare
Împotriva măsurilor de combatere a coronaviruslui s-au ridicat şi grupuri ultraconservatoare şi tradiţionaliste romano-catolice. Mai mulţi înalţi clerici şi sute de credincioşi s-au alăturat unui apel, lansat de arhiepiscopul Carlo Maria Viganò. În acest apel, în care se instrumentalizează versul din Evanghelie, „Veritas liberabit vos” („Adevărul vă va elibera”, Ioan, 8,32) semnatarii susţin că măsurile de combatere sînt o justificare pentru a pune bazele unei „tiranii tehnocrate a urii” cu scopul de a „anihila civilizaţia creştină” şi a impune un „guvern mondial”. În stil conspiraţionist, inspirat parcă din scrierile anti-semite de tristă amintire, se mai spune că se intenţionează sprijinirea intereselor economice ale unor forţe supra-naţionale. Între semnatari „corona-manifestului” se află şi episcopul german Gerhard Ludwig Müller, fostul prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, demis de către Papa Francisc. Între cardinalii semnatari se află câţiva critici notorii ai Suveranului Pontif pe care-l consideră prea liberal: Arhiepiscopul din Hongkong Joseph Zen Ze-kiun, arhiepiscopul leton din Riga, homofobul militant, Janis Pujats, episcopii din Kazahstan Athanasius Schneider (din Astana) şi Jan Pawel Lenga (din Karaganda).
Pe lista semnatarilor se află şi Robert Francis Kennedy jr., cunoscut ca militant anti-vaccinare. Apelului fostului nunţiu apostolic în Statele Unite, între anii 2011 şi 2016, Carlo Maria Viganò, s-au alăturat foarte multe persoane din ţările est-europene, din Ungaria şi Polonia, dar nu şi din România. Ceilalţi semnatari provin mai ales din Italia, Spania, Portugalia, Statele Unite, Brazilia, Marea Britanie, Belgia, Franţa, Canada şi Africa de Sud.
