Reconsiderarea critică a trecutului comunist din Germania (VII).
În 1992, Bundestag-ul a adoptat legea privind reabilitarea victimelor justiţiei est-germane. Prin această lege se urmărea înlăturarea condamnărilor abuzive şi eliminarea consecinţelor administrative negative pentru persoanele condamnate politic, avînd cazier. Potrivit legii, fiecare persoană din această categorie are dreptul să se adreseze justiţiei care este obligată să rejudece cauza şi, de la caz la caz, să stabilească dacă poate fi reabilitată.
O reabilitare colectivă a tuturor condamnaţilor pentru delicte considerate politice a fost exclusă de la bun început. În discuţiile care au însoţit aprobarea legii de către Bundestag s-a atras atenţia asupra faptului că o reabilitare globală ar include şi criminali nazişti care, după război, au fost condamnaţi în partea răsăriteană pentru crime de război şi contra umanităţii.
Totodată legea, care a suferit mici modificări, prevede o reparaţie financiară unică pentru victime, însumînd pentru est-germani 550 de mărci pentru fiecare lună de detenţie, iar pentru vest-germani 300 de mărci.
O problemă majoră nerezolvată satisfăcător pentru victimele regimului care au suferit condamnări şi au prestat după eliberarea din detenţie o muncă necalificată a rămas cea a pensiilor. În comparaţie cu un fost ofiţer Stasi, care după 40 de ani de muncă, primeşte o pensie de 1770 DM (cca. 880 €), un fost deţinut (muncitor necalificat sau artist liber profesionist) primeşte doar între 1200 şi 1500 DM (respectiv între 600 şi 750 €) lunar. Asociaţiile foştilor deţinuţi politici consideră aceste deficite ale legislaţiei ca o mare nedreptate, încercînd, fără succes, să intervină în favoarea îmbunătăţirii situaţiei materiale a victimelor dictaturii.
Concluzii – bilanţ
La iniţiativa unui ziar de mare tiraj, 20 de persoane publice au fost
Alocuțiuni și interviuri de Joachim Gauk, vol. 1, 2013
rugate să-i adreseze preşedintelui federal, Joachim Gauck, cîte-o întrebare, care urma să fie publicată.Dirijorul Daniel Barenboim l-a întrebat cu acest prilej pe Gauck, în calitatea sa de est-german, dacă este mulţumit cum au fost trataţi foştii membri ai PSUG (SED) după unificare în comparaţie cu tratamentul aplicat după 1945 foştilor membri ai Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP).
„În 1990, membrii PSUG au parcurs relativ uşor calea spre democraţie. Partidul lor nu a fost interzis; el şi-a schimbat denumirea şi a fost, fără întrerupere, politic activ. O decomunizare ca în Cehoslovacia nu a existat, după război însă a avut loc o denazificare. Un grup cu mult mai mic decît cei 2,3 milioane de membri de partid, a avut de suferit fracturi reale în carieră, mai ales în serviciul public, şi anume acei oameni care au fost colaboratori oficiali sau neoficiali ai Stasi. Aceştia nu prezentau încrederea necesară pentru a mai putea lucra ca judecători, funcţionari, profesori sau poliţişti. De-altfel, nu toţi colaboratorii neoficiali au fost eliminaţi din serviciul public, ci doar aproximativ cincizeci la sută dintre ei. Pe scurt, foştii responsabili ai sistemului nu au avut de suportat consecinţe prea împovărătoare.”
Bibliografie
(selectivă)
Bericht der Bundesregierung zum Stand der Aufarbeitung der SED-Diktatur, Berlin, 2013.
Gieseke, Jens, Die Stasi. 1945-1990, Pantheon, München, 2011.
Marxen, Klaus / Werle, Gerhard, Die strafrechtliche Aufarbeitung von DDR-Unrecht. Eine Bilanz, de Gruyter, Berlin-New-York, 1999.
Müller-Enbergs, Helmut, Agenţii, informatorii şi spionii STASI în Republica Federală Germania, traducere din limba germană: Mihaela Fianu şi Raluca Schiau Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1999.
„Stasi-Aufarbeitung in der Thüringer Landeskirche. Dokumentations einer Tagung in der Evangelischen Akademie Thüringen, Guthmannshausen, 29. September bis 1. Oktober 2006“, in: Dokumentation Nr. 16, Evangelischer Pressedienst, Frankfurt am Main, 17. April 2007.
Suckut, Siegfried / Weber, Jürgen (ed.), Stasi-Akten zwischen Politik und Zeitgeschichte. Eine Zwischenbilanz, OLZOG, München, 2003.
Totok, William, „Dilemele moştenirii Stasi“, în: Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 2, 2005, pp. 37-54.
Vollnhals, Clemens (ed.), Die Kirchenpolitik von SED und Staatssicherheit. Eine Zwischenbilanz, Ch. Links Verlag, Berlin, 1996.
Widmeier, Christian, Häftlingsgesetz, DDR-Rehabilitierungsgesetz, SED-Unrechtsbereinigungsgesetze: Rehabilitierung und Widergutmachung von SBZ/SED-Unrecht?, Peter Lang, Frankfurt am Main, 1998.