Chişinăul negociază noi acorduri pentru securitatea socială a migranţilor moldoveni

Pentru a proteja drepturile moldovenilor care muncesc în străinătate, ministerul muncii îşi propune să semneze mai multe acorduri interguvernamentale. Asemenea acorduri sunt încheiate deja cu 10 ţări. Acum se negociază cu Italia, ţara unde muncesc cei mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova, cu Grecia şi cu Federaţia Rusa, a declarat ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Valentina Buliga, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

Valentina Buliga: „Negocierea unui acord privind securitatea socială a cetățenilor Republicii Moldova, plecați peste hotare, nu este un lucru ușor. Am reușit, în acest timp, să avem 10 acorduri semnate. La această etapă, suntem într-un proces avansat de discuții și negocieri cu Turcia, țară unde avem, la fel, zeci de mii de moldoveni, care muncesc acolo. Avem o deschidere și progres modest în discuțiile și negocierile cu guvernul Italiei, adică avem o deschidere, dacă să facem comparație referitor la activitatea deja a grupurilor tehnice de specialiști în domeniu, pentru a examina, încă o dată, cadrul legislativ al ambelor țări și să vedem cum progresăm. Avem mai multe intenții și mai multe deja discuții cu Grecia. Cu Federația Rusă, la această etapă, suntem gata să semnăm acel acord privind migrația de muncă, iar acordul de securitate socială – noi avem un vechi acord în a cărui bază muncim, doar sarcina noastră este poate să îl reactualizăm.

Valentina Buliga

Aceste acorduri oferă garanții cetățenilor care muncesc peste hotarele țării, în baza unui contract de muncă. Și aceste acorduri le oferă șansa și posibilitatea că, muncind legal într-o țară, la întoarcere acasă, au dreptul la exportul de bani și de prestații. Adică, în final, contribuția pe care au făcut-o la bugetele altor țări îi va urma pe cetățeni, foarte simplu spus: un cetățean din Republica Moldova, muncind în Italia, atunci când va atinge vârsta de pensionare, anii de cotizare și anii de muncă, în Republica Moldova, vor fi adunați la anii pe care îi va munci în Italia și fiecare parte, fiecare țară își va plăti contribuția de asigurări sociale pentru a beneficia de pensie. La fel, este vorba și despre alte riscuri, este vorba despre incapacitatea temporară de muncă, boala profesională, maternitatea – sunt riscuri în care ei pot beneficia, în cazul survenirii lor.”

Europa Liberă: Obținerea semnării acestor acorduri favorizează, în vreun fel, plecarea oamenilor la muncă peste hotare?

Valentina Buliga: „Nu cred că favorizează. Noi nu ne dorim ca cetățenii Republicii Moldova să plece peste hotare. Dimpotrivă, acum avem mai multe politici dedicate migranților pe care dorim să îi reîntoarcem acasă, de susținere, de acordare a subvențiilor din partea statului, proiecte economice, de instruire, de oferire a unui loc de muncă, informații. Dar, pentru că cetățenii pleacă din diferite motive, unii cu adevărat nu au un loc de muncă, alții sunt detașați pe teritoriul altor țări, alții își reîntregesc familiile, adică noi nu dorim ca aceste acorduri să favorizeze plecarea cetățenilor peste hotare, scopul nostru este să oferim protecție cetățenilor acasă și, în cazul când au plecat, și peste hotarele țării.”

Europa Liberă: Biroul pentru Migrație și Azil a dat publicității această cifră exactă a moldovenilor aflați la muncă peste hotare. Surprinde plăcut și neplăcut: un milion de persoane apte de muncă plecate în afara țării, aceasta se răsfrânge asupra realităților de aici.

Valentina Buliga: „Absolut. Este o problemă. Fenomenul migrației a afectat Republica Moldova și a afectat-o profund pentru că au intervenit schimbări în structura populației. Am depopulat, într-un fel, unele întreprinderi care au rămas fără forță de muncă, s-au despărțit familii, iar aceasta are un alt impact asupra copiilor. Despre acest lucru am început noi să vorbim. Fenomenul migrației, procesul demografic – nu s-a vorbit, ani la rând, și nu se recunoștea, și nu se considera ca o problemă a țării, a unui guvern, se considera o problemă privată. Și faptul că noi, prin diferite acțiuni, prin diferite politici, prin diferite măsuri, inclusiv prin numărarea celor care au plecat, favorizarea reîntoarcerii, oferirea de informații, acorduri semnate, acorduri pentru migrație circulară pentru că mai multe țări au trecut prin aceste fenomene, ulterior, cetățenii lor s-au întors acasă, au avut noi abilități și capacități obținute în alte țări, au revenit în țările proprii, au adus aceste deprinderi, acest nivel de viață, această calitate a vieții și lucrurile s-au schimbat. Avem modele foarte multe de țări care au reușit.”

Europa Liberă: În discuția cu acești moldoveni aflați la muncă peste hotare, la întrebarea dacă sunt pregătiți să revină în Republica Moldova, zic că deocamdată nu pentru că salariul este mic, pentru că sunt locuri de muncă puține sau puțin plătite.

Valentina Buliga: „Aici cred că trebuie să privim complex problema, cu adevărat și lipsa încă a locurilor de muncă, și a salariilor decente, dar și alte momente. Unii au plecat și au obținut acolo ședere legală, și s-au reîntregit familiile și nu mai doresc să se întoarcă acasă, alții chiar au uitat de propria țară. Spun aceasta cu tristețe pentru că trebuie să fii pătruns inclusiv de dragostea de țară, să nu uiți niciodată de unde ai pornit și toate îmbinate. Nu vreau să învinuiesc, Doamne ferește, pe nimeni, să fiu înțeleasă corect, dar toate îmbinate trebuie să ne motiveze să schimbăm Republica Moldova, ca ea să devină atractivă pentru propriii cetățeni. Atunci când vor exista aceste salarii, aceste locuri de muncă, democrație adevărată, infrastructură dezvoltată, servicii de calitate – orice moldovean își va dori să se reîntoarcă acasă. Avem mult de muncit.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla, dacă un milion de moldoveni decid să revină acasă?

Valentina Buliga: „Clar că ar fi, în viziunea mea, în primul rând, o presiune asupra pieței forței de muncă. Dar noi astăzi avem insuficiență de brațe de muncă: zona economică Ungheni, zona economică Bălți, o altă zonă în sudul țării. Avem întreprinderi de construcție care se plâng astăzi că nu au specialiști. Toate lucrurile acestea trebuie să fie cunoscute în continuare de noi, să vedem cum asigurăm acest echilibru. Dar, repet, de fiecare dată: „Veniți acasă, măi copii, că noi vă așteptăm…”.

Europa Liberă: Doamnă ministră, luați în calcul că totuși Federația Rusă ar putea să deporteze moldovenii aflați la muncă?

Valentina Buliga: „Chiar domnul viceministru Sainciuc a avut o întâlnire oficială cu reprezentantul Serviciului Federal de Migrație din Federația Rusă, unde s-a vorbit exact despre schimbările care au avut loc în legislația lor, despre măsurile care vor fi întreprinse. Nu este exclus. Dar doamna reprezentant ne-a spus că măsura nu vizează doar moldovenii, adică este o abordare a lor către toți muncitorii imigranți și, în această situație, noi trebuie să fim pregătiți, să știm la sigur ce locuri de muncă oferim, inclusiv în construcții. Și am spus că avem proiecte de alternativă, inclusiv, spre exemplu, acordul cu statul Israel, pe care tot, o perioadă de timp, putem să le oferim acest lucru. În construcții avem locuri vacante acasă, circa 30 000 de locuri vacante, este puțin, pentru cei 200 000 și ceva de locuri de muncă, dar muncim în continuare. Acum avem proiecte, cum am menționat, cu zona economică liberă Ungheni-Bălți.”

Europa Liberă: Dar aici domină mai mult factorul politic?

Valentina Buliga: „Nu vreau să politizez eu, că nu sunt ministru de externe sau prim-ministru, sau președinte de Parlament, eu cred că și una, și alta.”