Criza din Ucraina nu a schimbat opţiunile moldovenilor


Asociaţia Sociologilor şi Demografilor a prezentat rezultatele studiului despre „Impactul evenimentelor din Ucraina asupra situaţiei socio-economice din Moldova”. Sondajul a fost realizat între 4 şi 14 martie şi este mai degrabă un „instantaneu”, imaginea reacţiei societăţii moldoveneşti la evenimentele din acel moment limitat. Şi până pe 14 martie, constată sondajul, nimic din ce se întâmplase în Ucraina nu a schimbat echilibrul dintre cei care optează pentru Uniunea Europeană şi cei care ar opta pentru Uniunea Vamală, controlată de Rusia.

Evenimentele din Ucraina par să nu fi schimbat preferințele cetățenilor moldoveni în materie de politică externă. Comparată cu datele unui sondaj similar din luna noiembrie, cea mai recentă măsurătoare atestă aceeași stare de spirit și anume că populația Republicii Moldova se împarte în părți aproape egale când vine vorba de aderarea la UE, pe de o parte, și la Uniunea Vamală sub oblăduirea Rusiei, pe de altă parte. Cei care preferă UE au superioritate numerică minimă. Nici opțiunile referitoare la aderarea la NATO par să nu se fi modificat esențial. Se atesta o creștere de 2 la sută a celor pro-NATO, în același timp o creștere de 5 la sută a celor contra - Alianței Nord Atlantice. Iată cum explică această stare de lucruri oarecum conservată unul dintre autorii sondajului, Andrei Dumbrăveanu, vice-președintele Asociației Sociologilor și Demografilor:

„Marea parte a populației percepe evenimentele stresante din exterior întârziat. Este o inerție a gândirii. Ei vor conștientiza ce s-a întâmplat în Ucraina mult mai târziu. Lucrul acesta îl conștientizează experții în schimb. Experții consideră că evenimentele din Ucraina ar putea grăbi aderarea Republicii Moldova la UE.”

Un alt autor al sondajului, Nicolae Bodean spune că de fapt se așteptau că evenimentele din Ucraina să modifice oarecum opțiunile de politică externă a moldovenilor. Întrucât, potrivit cercetării, 32 la sută dintre respondenți cred că protestele stradale din Ucraina ar fi fost influențate de UE. Mai putini, 28 la sută, cred că Rusia le-ar fi influențat. În același timp însă fiecare al treilea respondent crede că violențele de pe Euromaidan ar fi o provocare politică din partea Rusiei și doar 6 la sută cred că în spatele acestei revoluții, cum au numit-o autorii sondajului, ar sta Occidentul. Iar mai mult de jumătate dintre respondenți cred că intervenția Federației Ruse în Crimeea este incorectă.

Nicolae Bodean menționează că moldovenii par a fi mai preocupați de cum se va răsfrânge situația din țara vecină asupra Republicii Moldova. 28 la sută dintre respondenți spun că se va complica procesul de soluționare a conflictului transnistrean, iar 23 la sută cred că urmare a situației din Ucraina se vor înrăutăți relațiile dintre Moldova și Rusia.

„Am văzut că lumea percepe că ceea ce se întâmplă acolo se reflectă asupra Republicii Moldova, asupra anumitor realități sau chiar asupra viitorului politic sau de integrare a tarii. însă în alegerea lor dacă ar decide care este vectorul de integrare vedem că nu se reflectă acest lucru. Ceea ce denotă o polarizare a societății moldovene în felul în care vede viitorul tarii.”

În opinia analistului politic Bogdan Ţârdea situaţia din Ucraina pare să nu fi schimbat opțiunile de politică externă a moldovenilor din câteva motive.

„Există mai multe explicații. Pornind de la cele economice, să nu uităm că circa 1 miliard de dolari sunt transferați de mai bine de doi ani de gastarbeiteri din Rusia. O cifră foarte importantă care cred că influențează stabil opțiunile acestor cetățeni. Pe de altă parte, tot din domeniul economic, avem exporturi, relații economice, dependență de gaz. Nu trebuie să uităm că există şi conexiuni spirituale, de genul religia, istoria, alți factori, inclusiv influenta mass-media rusească. Toate acestea ne țin conectați de acest spațiu. Pe de altă parte, să nu uităm că electoratul moldovean este unul conservator, care își schimbă foarte greu opțiunile şi convingerile. Avem un arhetip național – moldoveanul vrea şi în Est, şi în Vest, vrea să trăiască bine cu rusul, în același timp vrea în UE.”

Mai mulţi experţi consideră că cercetarea, chiar dacă e realizată cu bună credinţă, este ca nisipurile mişcătoare, întrucât evenimentele din Ucraina sunt într-o continuă evoluţie şi din această cauză impactul este greu de măsurat cu exactitate.