Your browser doesn’t support HTML5
CEC - diasporă
Alegătorii din diasporă spun că nu au putut vota în turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru că la ambasade s-au terminat buletinele de vot. Avocații alegătorilor revoltați spun că vor contesta decizia, iar câtă vreme litigiul continuă, continuă și incertitudinea în legătură cu validarea victoriei lui Igor Dodon la prezidențiale. Relatează Nicu Gușan.
Contestațiile cu privire la desfășurarea alegerilor prezidențiale par să nu aibă sorți de izbândă în instanțele de judecată. Fie că vorbim de dosarul diasporei, sau de contestațiile liderei Partidului Acțiune și Solidaritate, toate cererile au fost respinse de magistrați.
Joi, 1 decembrie, Judecătoria Centru a considerat neîntemeiate cererile cetățenilor de peste hotare cărora nu le-au ajuns buletine de vot în data de 13 noiembrie. În ciuda acestui fapt, reprezentanți ai diasporei au declarat astăzi în cadrul unei conferințe de presă că nu se vor lăsa bătuți. Avocații, printre care și Veronica Mihailov, au anunțat deja recursul:
„Este indiscutabil că a fost încălcat dreptul la vot. Noi astăzi am depus apelul nemotivat, și așteptăm să facem cunoștință cu hotărârea motivată, astfel încât la Curtea de Apel să prezentăm și apelul motivat, suplimentar. În fața Curții de Apel vom încerca să solicităm instanței să verifice suplimentar cerințele noastre din acțiunea de chemare în judecată și să verifice conlcuziile instanței de fond, dacă au fost sau nu întemeiate.”
În paralel, și contestațiile liderei Partidului Acțiune și Solidaritate, au fost respinse miercuri, 30 noiembrie, de Curtea Supremă de Justiție. Maia Sandu, care potrivit CEC a pierdut în cel de-al doilea tur al prezidențialelor, în fața rivalului său Igor Dodon, susține că scrutinul s-a desfășurat cu încălcări.
Curtea Supremă a considerat însă „că argumentele invocate de Maia Sandu poartă caracter declarativ”. Judecătorii au mai menționat în decizie că „verificarea legalității alegerilor parlamentare și prezidențiale este competența exclusivă a Curții Constituționale”. Maia Sandu a reacționat însă pe rețelele de socializare spunând că va merge la Înalta Curte, unde-și va căuta dreptatea.
De cealaltă parte, Curtea Constituțională a comunicat anterior că „toate contestațiile privind încălcările electorale urmează să fie soluționate de instanțele de judecată și că acestea nu sunt de competența Curții Constituționale”. Asta nu-i convinge însă pe reclamanți, spune juristul formațiunii PAS, Sergiu Litvinenco:
„Vom merge la Curtea Constituțională, vom prezenta toate probele pe care le avem și care denotă încălcările care au avut loc în cadrul scrutinului prezidențial.”
Europa Liberă: Curtea Constituțională a spus că nu se va expune pe marginea unor asemenea cazuri.
„Eu cred că este o problemă și la nivel de legislație, pentru că legea care a reglementat procedura de alegere a șefului statului a fost promovată pripit, repede, nu pot spune că a fost foarte multă transparență. Deci noi, așa cum a spus și Maia Sandu, vom merge la Curtea Constituțională.”
La trei săptămâni de la scrutin, Igor Dodon rămâne în poziție de așteptare a validării alegerilor de Curtea Constituțională, așa cum prevede legea, pentru a putea intra în rolul de președinte. Curtea nu se va putea expune însă asupra scrutinului, atâta vreme cât instanțele nu vor rezolva toate contestațiile cu privire la prezidențiale. CEC a trimis raportul rezultatelor alegerilor Curții Constituționale în data de 21 noiembrie.