În curând se vor împlini două săptămâni de la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, câștigate de socialistul Igor Dodon. Învinsa Maia Sandu a contestat rezultatul, ca și sute de alte persoane, mai ales din diasporă, care s-au plâns că le-a fost încălcat dreptul la vot, iar victoria lui Dodon nu va fi deplină și sigură până ce va fi validată de Curtea Constituțională, după ce toate contestațiile vor fi fost analizate. În ce stadiu se află acest proces?
În acest moment, în instanţele de drept comun sunt în derulare două procese concomitente legate de felul cum s-au derulat alegerile prezidenţiale.
Unul se judecă la Curtea de Apel Chişinău şi a fost iniţiat de învinsa cursei, Maia Sandu. Lidera PAS cere instanței anularea deciziilor Comisiei Electorale Centrale prin care a fost recunoscută victoria lui Igor Dodon. Ea invocă nouă tipuri de încălcări care i-ar fi prejudiciat rezultatul obţinut în alegeri, dar ar fi fost ignorate de instituţiile statului. Suprimarea dreptului la vot al cetăţenilor din diaspora este una din ele. La fel, lidera PAS reclamă, printre altele, încălcarea principiului „votului liber exprimat” prin „organizarea transportării ilegale” a cetăţenilor din stânga Nistrului, „implicarea bisericii în campanie”, tipărirea şi răspândirea pliantelor „denigratoare la adresa sa”.
Curtea de Apel va începe examinarea plângerii vineri, 25 noiembrie, după ce joi apărătorii liderei PAS au cerut o amânare.
„Noi cerem constatarea încălcărilor şi anularea hotărârilor finale ale CEC-ului. Întrucât considerăm că atâta timp cât s-au admis încălcări ale Codului Electoral până la pronunţarea acestor hotărâri, rezultatele alegerilor au fost viciate din start,” a precizat pentru noi Sergiu Litvinenco, juristul formaţiunii PAS.
O a două cauză, în care un grup de cetăţeni din diaspora reclamă „îngrădirea dreptului la vot” şi cer repetarea turului doi de scrutin se judecă la judecătoria Centru. Prima şedinţă este programată la fel pentru această vineri, iar magistrata care îl va examina este Djeta Chistol. Doi avocaţi, Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, au fost mandataţi de 133 de cetăţeni moldoveni să le reprezinte interesele în justiţia moldovenească după ce au mers să voteze la secţiile de votare din cinci state europene, dar nu li s-au pus la dispoziţie buletine de vot. Reclamanţii s-au plâns în justiţie inclusiv pe faptul că au depus contestaţii la organul electoral, dar acesta nu le-a oferit un răspuns.
Solicitat de noi, Eduard Digore ne-a spus astăzi că numărul de cereri pe care le recepţionează de la reclamanţi creşte şi va încerca vineri în şedinţa judiciară să le adaoge la lista celor iniţiale:
„O să vedem câte sunt, dar au venit din Canada, Franţa şi Frankfurt. Deci, o să se mărească numărul şi o să se mărească numărul oraşelor.”
La fel, avocatul Eduard Digore afirmă că a cerut ca cauza să fie examinată nu de un magistrat, ci de un complet de judecată. De asemenea, avocaţii cetăţenilor din diaspora au trimis o interpelare Procuraturii Generale, în care i-au cerut să facă publice dosarele penale, dacă acestea există, intentate în perioada electorală referitor la nereguli.
Aşa cum termenul legal prevăzut pentru examinarea litigiilor electorale este de 3-5 zile, hotărârile celor două instanţe, dacă vor începe vineri, ar putea fi pronunțate săptămâna viitoare. La fel, ele ar putea fi contestate de una din părţi, ceea ce ar putea să mai întindă procesele cu câteva săptămâni.
Chiar dacă cei care vor obţine satisfacţie în procesele respective vor fi reclamanţii, asta nu înseamnă încă că instanţa constituţională va fi obligată să invalideze scrutinul. Diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu este de peste 67 de mii de voturi, iar principiul matematic ar putea fi unul de bază în aprecierea impactului încălcărilor asupra rezultatelor finale, aşa cum spunea zilele trecute la Europa Liberă o reprezentantă a Curţii Constituţionale.
Igor Dodon, cel declarat de CEC învingător al cursei, a anunţat şi el că va iniția o anchetă și va investiga modul în care au fost aduși la vot cetățenii moldoveni din străinătate, cine și din ce surse a achitat transportul pentru o parte din ei.
